Propunerea legislativăcare prevede sancționarea hărțuirii psihologice la locul de muncă, inițiată de deputata independentă Oana Bîzgan, a fost votată astăzi, 14 iulie 2020, în Camera Deputaților cu majoritate de voturi și merge la promulgare. Conform acestei inițiative, formele de hărțuire psihologică privind raporturile de muncă sunt sancționate disciplinar, contravențional sau penal, după caz.

România nu a avut, până acum, o lege care să reglementeze și să sancționeze hărțuirea psihologică la locul de muncă, atunci când aceasta se manifestă sub altă formă decât discriminarea de gen. Iar acest lucru se întâmplă în condițiile în care mii sau chiar zeci de mii de angajați experimentează zilnic situații care pot fi încadrate cu ușurință în categoria hărțuirii  – conduită ostilă, acțiuni nedorite, stres continuu, amenințări, supraîncărcare și lista poate continua”, a declarat inițiatoarea acestei propuneri, deputata Oana Bîzgan.

Sub incidența acestei legi intră comportamentele care provoacă deteriorarea condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau a demnității salariatului, care pot duce la deteriorarea sănătății fizice și mai ales mentale a angajatului sau care au potențialul de a afecta parcursul profesional al acestuia, indiferent de forma de manifestare – conduită ostilă, acțiuni și gesturi sau chiar comentarii verbale. Prevederile înscrise în cadrul propunerii legislative se aplică la toate nivelurile, atât pe orizontală – între angajați aflați pe aceleași trepte ierarhice, cât și pe verticală, între angajați care ocupă poziții diferite.

Este una dintre cele mai de interes inițiative din mandatul prezent, de la momentul depunerii și până acum, am primit aproape săptămânal solicitări vizavi de acest subiect. Astăzi pot să le transmit tuturor acestor persoane că am mai făcut un pas spre respect reciproc și demnitate”, a completat Oana Bîzgan.

Conform unei anchete realizate în 2013 de INS, peste 250 000 români spun că sunt supuși la hărțuire sau violență psihică, violență fizică sau amenințarea cu violență fizică, presiune sau supraîncărcare la serviciu. Acest tip de presiune afectează în mod direct angajatul, dar are efecte negative și asupra performanțelor sale la locul de muncă și, implicit, asupra rezultatelor organizației.

Pe lângă modificările propriu-zise, prin inițiativa aceasta ne-am dorit să mai creăm o pârghie prin care să asigurăm un mediu de lucru adecvat pentru fiecare angajat din România. Mult prea mulți conaționali au plecat deja să lucreze în străinătate, iar faptul că nu se simțeau respectați și valorizați în România reprezintă una dintre cauzele care au condus la această decizie. A venit timpul să ne schimbăm puțin perspectiva și să vedem ce putem face, cu adevărat, pentru ca fiecare angajat să își poată atinge potențialul maxim la locul de muncă, atât pentru binele său, cât și pentru al nostru, al tuturor”, a declarat Oana Bîzgan.

Inițiativa legislativă prevede sancțiuni între 10 000 și 15 000 de lei pentru angajații care săvârșesc fapte de hărțuire psihologică asupra unui alt angajat, prin lezarea drepturilor sau a demnității acestuia. De asemenea, propunerea cuprinde și obligația angajatorului de a lua toate măsurile care se impun pentru a combate și a preveni actele de hărțuire psihologică la locul de muncă, dar și sancțiuni care pot ajunge până la 50 000 de lei pentru acele organizații care nu îndeplinesc această prevedere. Pentru situațiile când organizațiile instigă la fapte de hărțuire, amenzile prevăzute sunt de până la 200 000 de lei.

La baza redactării propunerii au stat multiple studii științifice, documente și prevederi ale instituțiilor europene, printre care decizii ale Curții de Justiție a UE, Carta Drepturilor Fundamentale, acordurile-cadru ale UE privind stresul, respectiv hărțuirea și violența la locul de muncă, rezoluții și directive europene, precum și studii realizate la nivel global și în România.