Între lacrimi şi sloganuri, la înmormântarea lui George Floyd, marţi, într-o biserică din Texas, s-au amestecat omagiile aduse acestui afro-american ucis de un poliţist alb şi apelurile aprinse de a aborda, în sfârşit, rasismul care „răneşte sufletul” Americii, informează AFP.

De la familie la pastori, preşedintele Donald Trump a fost criticat în mod repetat la funeraliile care au avut loc la biserica Fountain of Praise din Houston, unde acest afro-american de 46 de ani şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii.

O figură a luptei pentru drepturile civile, reverendul Al Sharpton, care a pronunţat alocuţiunea funerară transmisă în direct şi care a pătruns în milioane de case, l-a acuzat pe preşedintele SUA de „abuz”, reproşându-i acestuia că a încurajat poliţiştii să se creadă deasupra legii.

Într-o notă mai intimă, rudele decedatului, foarte emoţionate, l-au salutat pe „marele George”, „superman-ul” lor, „uriaşul blând” a cărui statură – aproape doi metri – nu a împiedicat un agent al poliţiei să îl sufoce, apăsându-l cu genunchiul pe gât timp de aproape nouă minute în urmă cu două săptămâni în Minneapolis, în nordul SUA.

„Trebuie să ţineţi doliu în public, este greu”, a spus candidatul democrat la preşedinţie Joe Biden într-un videoclip difuzat în timpul ceremoniei. Pentru Biden,”a sosit vremea justiţiei rasiale”.”Nu putem să mai întoarcem spatele rasismului care ne răneşte sufletele”, a adăugat fostul vicepreşedinte care se bucură de o mare popularitate în rândul alegătorilor afro-americani.

Câţiva aleşi democraţi s-au succedat la tribună, dar tânăra nepoată a lui George Floyd este cea care s-a aventurat clar pe terenul politic.”Unii spun că vor să-i redea Americii măreţia” a spus Brooke Williams, referindu-se la sloganul campaniei lui Donald Trump.”Dar când a fost măreaţă America?”, s-a întrebat tânăra retoric.

„Primul lucru pe care trebuie să îl facem este să curăţăm Casa Albă”, a adăugat la scurt timp după aceea reverendul Bill Lawson, îndemnându-i pe americani „să voteze”, în aplauzele celor aflaţi în biserică.

Calvarul lui George Floyd, a cărui înregistrare video a devenit virală, a stârnit o mobilizare fără precedent în Statele Unite de la lupta pentru drepturile civile din anii 1960. Sub sloganul „Viaţa negrilor contează”, mişcarea socială de amploare din SUA solicită reformarea poliţiei şi combaterea inegalităţii rasiale, iar ecourile sale s-au răspândit în întreaga lume.

După ce a denunţat o moarte „tristă şi tragică”, preşedintele Donald Trump, care candidează pentru un al doilea mandat în noiembrie, a optat pentru un discurs ferm, cu accent pe violenţele care au zguduit mai multe oraşe importante în ultimul sfârşit de săptămână al lunii mai.

Marţi, liderul de la Casa Albă nu a făcut nicio declaraţie referitoare la George Floyd şi nici la victimele violenţei rasiste. Mai mult, într-un tweet, Donald Trump a pus sub semnul întrebării credibilitatea unui bărbat de 75 de ani îmbrâncit recent de poliţie în timpul unei manifestaţii.

Reverendul Al Sharpton a criticat cu înverşunare discursul preşedintelui.”Preşedintele a vorbit despre chemarea militarilor” pentru a restabili calmul în Statele Unite,”dar el nu a avut niciun cuvânt de spus despre cele 8 minute şi 46 de secunde ale acestei crime a poliţiei”, a adăugat Sharpton, care a recunoscut însă că Donald Trump a transmis în mod privat „simpatia” sa familiei victimei.

„Mesajul transmis este acela că, dacă sunteţi în cadrul forţelor de ordine, legea nu vi se aplică”, a deplâns pastorul american.

Funeraliile au fost întrerupte de cântece gospel, iar un artist a desenat faţa lui George Floyd cu linii albe pe o pânză neagră.

Pastorul Steve Wells, printre puţinii albi care au luat cuvântul, a adresat comunităţii următorul mesaj: „Suntem mai buni decât înainte, dar nu suntem atât de buni pe cât ar trebui să fim”. „Trebuie acţionat pentru mai multă dreptate rasială”, a îndemnat pastorul.

La sfârşitul ceremoniei, coşciugul transportat de dric a fost salutat de mulţime cu pumnul ridicat. George Floyd a fost înmormântat alături de mama sa Larcenia, care a murit în 2018.

Devenit un simbol al brutalităţii poliţiei, Derek Chauvin, agentul de poliţie de 44 de ani acuzat de crimă, se află în prezent într-o închisoare de înaltă securitate. Totodată, alţi trei colegi de-ai săi implicaţi în tragedie au fost arestaţi şi acuzaţi de complicitate.

Agerpres