Ziua mondială fără tutun

Ziua mondială fără tutun este marcată anual la 31 mai de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Cu acest prilej, OMS şi partenerii săi desfăşoară la nivel mondial ample campanii de informare pentru a sublinia riscurile pentru sănătate asociate consumului de tutun şi pentru a promova politicile sociale de reducere a consumului.

Articol editat de Casandra Silitra, 31 mai 2020, 08:42

Ziua mondială fără tutun a fost instituită printr-o Rezoluţie adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 1987, urmând a fi marcată la 7 aprilie 1988, dată la care se împlineau 40 de ani de la fondarea OMS, notează site-urile www.who.int şi www.dspb.ro. În 1988, însă, OMS a adoptat o nouă rezoluţie, prin care marcarea acestei zile avea să aibă loc la 31 mai.

Anul acesta, Ziua mondială fără tutun pune accentul pe protejarea tineretului faţă încercările de manipulare ale industriei tutunului, precum şi pe prevenirea consumului de tutun şi nicotină de către tineri, se arată pe site-ul OMS, https://www.who.int. Vreme de decenii industria tutunului a folosit în mod deliberat strategii agresive şi dispunând de resurse adecvate pentru a atrage tinerii către produsele pe bază de tutun şi nicotină, aminteşte site-ul citat.

Campania globală va demasca mituri şi va expune tacticile nesincere utilizate de aceste industrii, va oferi tinerilor cunoştinţele necesare pentru a recunoaşte cu uşurinţă încercările de manipulare ale industriei tutunului şi le va oferi instrumentele necesare respingerii unor asemenea tactici, permiţând astfel tinerilor să se împotrivească lor. Acest lucru este deosebit de important acum, când studiile arată că fumătorii prezintă un risc mai mare de a dezvolta cazuri severe de coronavirus. Organizaţia Mondială a Sănătăţii face apel la toţi tinerii să se alăture acestei lupte pentru a deveni o generaţie de nefumători, mai indică site-ul https://www.who.int.

Tutunul ucide peste 8 milioane de oameni în lume în fiecare an. Mai mult de 7 milioane dintre aceste decese sunt cauzate de consumul direct de tutun şi aproximativ 1,2 milioane reprezintă cazuri de fumători pasivi, potrivit aceleiaşi surse. Fumatul este un factor de risc cunoscut pentru multe infecţii respiratorii şi creşte severitatea bolilor respiratorii. O recenzie a studiilor efectuate de experţi în sănătate publică convocaţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la 29 aprilie 2020 a relevat că fumătorii sunt mai expuşi riscului de a dezvolta o formă severă de COVID-19, comparativ cu nefumătorii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii evaluează în mod constant noi cercetări, inclusiv cercetările care examinează legătura dintre consumul de tutun, consumul de nicotină şi COVID-19.

În 2019, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) din România a marcat Ziua mondială fără tutun prin activităţi de informare şi conştientizare în mediul şcolar sau în comunitate privind efectele nocive asociate fumatului. Având ca temă „Tutunul şi bolile pulmonare – Nu lăsa tutunul să-ţi taie respiraţia! Alege sănătatea!”, campania din 2019 a fost centrată pe legătura între fumat şi sănătatea plămânilor şi şi-a propus creşterea conştientizării cu privire la: impactul negativ pe care fumatul îl are asupra plămânilor, de la boli respiratorii cronice la cancer; rolul fundamental pe care îl au plămânii în sănătatea şi buna funcţionare a întregului organism; amploarea mortalităţii şi îmbolnăvirilor cauzate de fumat, la nivel global; sublinierea legăturii dintre fumat şi mortalitatea cauzată de tuberculoză; efectele expunerii la fumul de ţigară asupra sănătăţii plămânilor pentru oamenii de toate vârstele, după cum se arăta într-un comunicat de presă al ANA din 31 mai 2019.

Fumatul este principala cauză a cancerului de plămâni şi a bolilor pulmonare obstructive cronice. BPOC este termenul folosit pentru a descrie o serie de boli evolutive care duc la îngustarea căilor respiratorii şi fac respiraţia dificilă. BPOC moderată şi severă afectează aproximativ 65 de milioane de oameni în întreaga lume. Fumatul este de departe principala cauză a BPOC, însă aceasta poate fi cauzată şi de expunerea îndelungată la poluarea aerului, la praf sau substanţe chimice, se mai arată în comunicatul de presă al ANA din 31 mai 2019. Potrivit aceleiaşi surse, la nivel mondial peste 165.000 de copii mor înainte de împlinirea vârstei de 5 ani de diverse boli respiratorii asociate fumatului pasiv, iar copiii expuşi fumatului pasiv au un risc crescut de a dezvolta boli respiratorii cronice.

Sursa: agerpres.ro