Etniile slave, pe rit vechi, se pregătesc de Revelion. În această noapte vor păşi în Anul Nou!
În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, sârbii, ucrainienii, rușii și lipovenii celebrează trecerea dintre ani pe rit vechi sau ajunul Sfântului Vasile.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 13 ianuarie 2021, 12:00 / actualizat: 13 ianuarie 2021, 13:58
În secolul al XVII-lea, pentru a regla modul de datare, s-a făcut reforma calendarului gregorian, care a primit şi denumirea de Stil Nou. Noul calendar a fost adoptat treptat de toate bisericile catolice şi protestante, nu şi de bisericile ortodoxe, care în 1923, au adoptat calendarul iulian revizuit.
Anul Nou pe rit vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe. Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.
Tot în această seară, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi mai dansează ursul, calul sau capra. Aceste obiceiuri datează încă de pe vremea dacilor. Sârbii obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie de Revelion, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul. În tradiția populară se crede că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cerul este senin, atunci anul va fi roditor.
Una dintre tradiţiile la care sârbii ţin foarte mult în noaptea de Anul Nou este dansul ţigăncilor, despre care se crede că aduce noroc pentru tot anul. Iar pentru a scăpa de necazul şi ghinioanele din anul care a trecut, sârbii obişnuiesc să spargă de podele paharele din care au băut prima şampanie în noul an, fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi şi norocoşi până la Revelionul următor. Şi, pentru că în prima zi a anului nou este şi praznicul Sfântului Vasile cel Mare, nu va lipsi colacul cu multe nuci şi stafide.
Din meniu nu vor lipsi preparatele tradiţionale, cum ar fi ardeiul umplut cu caimac, gustare cu mezeluri sârbeşti, peştele cu legume, şniţelul Karadjordje, muşchiuleţul învelit în şuncă, cartofii sârbeşti, ramstek, piept de pui în prapure, cotlet de porc umplut în prapure, curcubeu de murături şi vin roşu, din belşug, salate sârbeşti, zacusca sârbească, specialităţi de afumături sau celebrul tort cu nucă şi ghibaniţa, nelipsita ţuică de gutui şi vin roşu.
Sârbii din Reşiţa vor sărbători, anul acesta în famielie, cumpăna dintre ani, a transmis pentru Radio Reşiţa preşedintele Uniunii sârbilor din Caraş-Severin, prof. Iadranca Ionela Baicu.
