Propunerea legislativă prin care se asigură gratuit accesul la servicii de sănătate pentru copiii fără CNP, iniţiată de deputata independentă Oana Bîzgan, a fost supusă la vot miercuri, 18 septembrie, în Camera Deputaţilor – 281 de voturi pentru, în unanimitate. Propunerea legislativă va trimisă Preşedintelui pentru a fi promulgată şi pentru a deveni lege.
Conform acestei iniţiative, toţi copiii din România vor avea acces gratuit şi nediscriminatoriu la servicii de sănătate, indiferent dacă au CNP sau nu. Aceste drept este prevăzut deja atât de Constituţia României, cât şi de legislaţia privind sănătatea şi drepturile pacientului, însă nu poate fi exercitat în lipsa unor acte de identitate. De asemenea, prin aplicarea măsurilor prevăzute în textul legislativ propuş reprezentanţii unităţilor medicale vor anunţa în cel mai scurt timp serviciile abilitate, pentru demararea procesului de înregistrare şi eliberare a unui certificat de naştere şi a unui cod numeric personal.
‘Intenţia noastră este aceea de a reduce cât mai mult posibil numărul copiilor care nu deţin un certificat de naştere şi, prin urmare, un cod numeric personal. Aceşti copii nu sunt vinovaţi cu absolut nimic pentru situaţia în care se află, motivele pentru care s-a ajuns aici fiind variate. După obţinerea acestor documente, copiii vor intra în legalitate şi vor beneficia de toate drepturile oferite prin Constituţie, ca orice alt cetăţean cu acte‘, susţine deputata Bîzgan, iniţiatoarea acestei propuneri.
Dintre efectele pe care le-au avut în vedere parlamentarii care au iniţiat această lege, merită amintite atât cele imediate, respectiv identificarea copiilor care nu au cod numeric personal şi care nu există din punct de vedere legal, cât şi efectele pe termen lung – lipsa documentelor de identitate afectează atât aceşti copii, cât şi întreaga comunitate, printr-un risc crescut de sărăcie şi excluziune socială, analfabetism, expunerea la abuz şi violenţă sau trafic de persoane.
‘Legislaţia în vigoare conferă tuturor copiilor dreptul la servicii gratuite de sănătate până la împlinirea vârstei de 18 ani, dar acest drept nu poate fi exercitaţ de fapţ în absenţa documentelor de identitate şi a CNP-ului‘, a explicat Roxana Mînzatu, actual ministru al Fondurilor Europene şi coiniţiatoare a acestei propuneri.
Concret, propunerea garantează accesul la servicii de sănătate gratuite pentru copiii şi persoanele aflate în condiţii de vulnerabilitate, chiar dacă nu au CNP. Astfel, sunt clarificate o serie de situaţii des întâlnite, în care persoanele din categoriile menţionate primeau îngrijirile medicale, dar acestea nu puteau fi decontate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, provocând pagube majore spitalelor sau clinicilor care le ofereau asistenţă. Dintre persoanele care ar urma să beneficieze de pe urma acestei propuneri fac parte, pe lângă copiii cu vârsta sub 18 ani, persoanele cu handicap, bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, femeile însărcinate, lăuzele şi persoanele care sunt victime ale traficului de persoane. Aceste persoane vor începe imediat procesul de înregistrare şi eliberare a documentelor de identitate, urmând ca apoi să beneficieze de servicii medicale ca orice alt cetăţean cu acte, în condiţiile stipulate de lege.
Numărul persoanelor fără acte de identitate este în continuare necunoscuţ deoarece aceste persoane nu sunt luate în evidenţă. În 2016, Ministerul Afacerilor Externe a aproximat că în România există peste 160.000 de persoane fără acte de identitate, dintre care aproximativ 10.000 nu au avut niciodată certificat de naştere. Cauzele sunt multiple: fie sunt copii ai căror părinţi nu au acte de identitate, fie sunt copii abandonaţi, fie părinţii au acte de identitate, însă nu fac demersurile necesare.
Această iniţiativă a fost semnată de peste 160 de parlamentari din toate formaţiunile politice, fiind unul dintre multiplele proiecte legislative propuse de deputata independentă Bîzgan care au avut susţinere transpartinică.
