Ca în fiecare an la praznicul Înălţării Sfintei Cruci, Episcopia Caransebeşului organizează pelerinajul anual pe Muntele Mic, ocazie cu care credincioşii se vor putea închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ şi la moaştele Sfântului Simeon Stâlpnicul de pe Muntele Minunat.
Manifestarile religioase vor începe la ora 08.30 la troiţa de la intrarea în staţiune, de unde se va porni în procesiune până la Crucea-monumenţ construită spre cinstirea memoriei eroilor bănăţeni căzuţi în lupta pentru înfaptuirea Unirii. Începând cu ora 9:30, se va săvârşi Sfânta Liturghie, după care se vor depune coroane şi va avea loc ceremonialul militar, oferit de catre Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Banat”, marcând astfel Centenarul Bănăţean – 100 de ani de la intrarea administraţiei româneşti în Banat.
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ este o copie a icoanei Trihirussa („cea cu trei mâini”) de la Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte Athos. Zugrăvirea celei de-a treia mâini este legată de o minune petrecută în viaţa Sfântului Ioan Damaschin, care a trăit în secolul al VIII-lea. Acesta a fost pedepsit de împăratul Leon Isaurul prin tăierea mâinii, deoarece era cunoscut ca un apărător al Sfintelor Icoane. Sfântul Ioan a luat mâna sa tăiată şi a mers în faţa acestei icoane cerând să îl vindece, iar Maica Domnului a vindecat mâna Sfântului. Drept mulţumire şi recunoştin?ă, Sfântul Ioan a adăugat la icoana Maicii Domnului, în partea de joş o mână de argint.
Copia sfintei icoane de la Neamţ fost adusă în ţară de Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, stareţ al Mănăstirii Neam? între anii 1779-1794. Pe icoană se află o inscripţie cu litere româneşti ?i chirilice: „Această sfântă icoană s-au zugrăvit din nou, afară de chipuri, în vremea prea cuviosului arhimandrit şi stareţ Chir Timotei. Anul 1866, mai 10 (de Agapie zugrav)”.