Ora Pământului, cea mai mare mişcare voluntară de mediu, va reuni încă o dată milioane de oameni din întreaga lume care-şi arăta angajamentul faţă de Planetă. Evenimentul este un moment-cheie pentru oameni, companii, autorităţi să îşi folosească puterea pentru a face schimbări la nivel personal, dar şi la nivel global, încât să protejeze natura de care depinde bunăstarea şi dezvoltarea umanităţii.
Pe 30 martie, în toată ţara vor avea loc mai multe evenimente şi activităţi organizate pentru a sărbători Ora Pământului, precum ture cu bicicletele, concerte în aer liber şi nu numai.
„Cele mai recente dovezi ştiinţifice ne spun că impactul activităţilor umane asupra Planetei este atât de puternic încât a modificat profund mediul în care trăim. Disponibilitatea resurselor naturale, condiţiile climatice, calitatea apei, aerului, solului, diversitatea şi abundenţa speciilor sălbatice, vitale pentru umanitate în prezent şi viitor, sunt periclitate”, spune Orieta Hulea, director WWF România.
Biodiversitatea globală scade într-un ritm fără precedent, populaţiile de specii de vertebrate au scăzut, în medie, cu 60% în 40 de ani, ritm accentuat, dar care şi accentuează la rândul său impactul negativ al schimbărilor climatice. Conform cercetărilor recente ale WWF în 10 dintre ţările cu cea mai mare biodiversitate din lume, doar 40% dintre oameni asociază beneficiile oferite de natură cu nevoile de zi cu zi, cum ar fi alimentele, apa şi aerul proaspăt.
În ultimul deceniu, Ora Pământului a inspirat milioane de oameni să ia atitudine pentru a stopa schimbările climatice sau pentru a contribui la alte iniţiative menite să protejeze natura. Mişcarea a contribuit la crearea unei zone marine protejate de 3,5 milioane de hectare în Argentina, o pădure Ora Pământului de 2700 de hectare în Uganda şi a ajutat la adoptarea unei noi legislaţii pentru protecţia mărilor şi pădurilor în Rusia. Anul trecut, Polinezia Franceză s-a mobilizat pentru a proteja 5 milioane de kilometri pătraţi din mările sale pentru a conserva ecosistemele oceanice.
Peste 180 de ţări şi teritorii se reunesc şi anul acesta pentru a atrage atenţia asupra schimbărilor climatice şi pierderii biodiversităţii, dar şi pentru a inspira oameni, comunităţi, companii, guverne să acţioneze pentru a stopa declinul biodiversităţii. Kenya, de exemplu, intenţionează să planteze 1 miliard de copaci până în 2030 pentru a reface pădurile. În Malaezia, oamenii au iniţiat o petiţie pentru a pune conservarea tigrilor pe agenda publică naţională. Ecuadorul militează în capitala Quito pentru o lege care să interzică plasticul, iar Finlanda va provoca peste un sfert din populaţia ţării să adopte o dietă mai prietenoasă cu planeta.
WWF România provoacă oamenii, companiile, instituţiile să îşi creeze obiceiuri mai prietenoase cu mediul, pe care să le menţină cel puţin până la următoarea ediţie Earth Hour.
