[FOTO] Călin Chincea, un reper cultural bănățean, ne-a părăsit!
Zorii acestui an 2019 s-au întunecat pentru lumea culturală românească prin plecarea spre cer a prea multor personalități culturale din România. Din păcate, astăzi am mai pierdut un suflet al Banatului de Munte, un om a cărui prestanță impunătoare în manifestările elitiste din Caraș-Severin se va simți mult timp de acum încolo, scriitorul, criticul de artă și profesorul Călin Chincea ne-a părăsit la vârsta de 68 de ani.
Bănățean prin naștere, a văzut lumina zilei pe 11 noiembrie 1950 în comuna Berzovia, iar studiile primare și liceul le-a făcut la Bocșa, apoi Facultatea de Filologie, secția română –franceză, în capitala Banatului, Timișoara.
Articol editat de Radio Resita, 10 ianuarie 2019, 16:32 / actualizat: 11 ianuarie 2019, 9:39
A fost dascăl la Școala cu clasele I-VIII, din Vermeș, unde a dăruit copiilor cu generozitate posibilitatea de-a crește frumos prin cultură.
Bogdan Piperiu: „Dispariția sa este o mare, mare pierdere pentru noi toți.Dumnezeu să-l odihnească!”
Despre regretatul, de acum , om de cultură Călin Chincea, artistul plastic Bogdan Piperiu ne-a mărturisit cu tristețe:
„Plecarea dintre noi a domnului Călin Chincea este o grea și imensă pierdere pentru cultura reșițeană, cărășeană și pentru cultura românănească până la urmă… am avut marea onoare și marele noroc să-l cunosc personal, a vorbit în deschiderea multor expoziții personale ale mele, a multor saloane de artă, a fost un profesor și un om care era foarte potrivit pentru a deschide expozițiile de artă, a înțeles foarte bine ceea ce se întâmplă cu artiștii, cu munca lor, cu modul lor de exprimare. A avut o inteligență extraordinară în ceea ce privește deslușirea artei plastice în special.Dispariția sa este o mare, mare pierdere pentru noi toți.Dumnezeu să-l odihnească!”
Călin Chincea rămâne în patrimoniul cultural bănățean și național ca un apreciat critic literar, traducător, publicist, și istoric de artă, doctor în filologie şi lector universitar la Facultatea Tibiscus din Timișoara, erudiția sa manifestându-se la vernisarea multor expoziții de artă, dar și în emiterea multor cronici dramatice și literare.
A susținut teatrul reșițean și a iubit cu ardoare tot ceea ce a fost semnificativ în contribuția culturală bănățeană spre cultura națională.
Modest, erudit și fidel principiilor sale, omul Călin Chincea a plecat dintre noi , lăsându-ne o prestigioasă filă în cv-ul cultural al acestor locuri, sub semnătura artistului complex, Călin Chincea.
A plecat Omul, dar ne-a rămas timp de reflecție asupra ignoranței noastre în a aprecia artiștii cât timp îi avem printre noi…
Drum lin în Lumină, Călin Chincea!
Condoleanțe familiei!
Anca Bica Bălălău
Nota redacției:
Călin Chincea a avut debutul literar în anul 1977, în revista „Orizont” nr. 41 din Timișoara sub semnătura Călin Grigore. A fost un colaborator fidel al fostului ziar Flamura, dar şi al altor editoriale cum ar fi Semenicul, Timpul, Revista noastră, Reflex (Reșița), Bocșa culturală, Confluențe -Oravița, Renașterea bănățeană, Orient latin -Timișoara, Luceafărul -București, Rostirea românească -Sibiu, dar și pe plan internațional în unele publicații din Franța sau Serbia.
Din postura de traducător ne-a lăsat : Jean Paul- Roques – Rațiuni foarte vechi (traducere din limba franceză). Timișoara: Hestia, 1995; Bernard Pozier – Drumul în România (din limba franceză). Reșița: Modus PH, 1997; Peisaje din Caraș. Oravița, 1999. Cronicile de la Berzovia. Timișoara: Eubeea, 2001. Despre activitatea de traducător și cronicar a lui Călin Chincea au scris: Ion Marin Almăjan, Ada D. Cruceanu, Daniel Botgros, Jeana Morărescu și Robert Șerban. (Cărășeni de neuitat. Partea a XVIII-a/ Petru Ciurea și Constantin Falcă. Timișoara: Rurostampa, 2012, p. 30 -31)
