Abraham Goldfaden înfiinţează la Iaşi primul teatru evreiesc din lume

Există mai multe variante despre originea limbii idiş. Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din anul 1978, Isaac Bashevis Singer, spunea în faţa Academiei Suedeze: „Limbă a exilului, limbă fără de ţară, fără frontiere, care nu e susţinută de nicio formă de guvernământ, idişul nu cunoaşte cuvânt pentru armă, muniţie, exerciţiu militar“. Limba şi cultura idiş au unit în Europa Centrală pe evreii din România, Imperiul Austro-Ungar şi Rusia. În acest arhipelag idiş, Iaşiul şi Bucureştii au jucat, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, un rol cultural însemnat.

Mai întâi a fost Iaşiul, leagănul teatrului evreiesc. Aici a apărut prima publicaţie de limbă idiş din lume: Korot Haitim (Evenimentele timpului), în 1855. Aici veneau şi jucau trubaduri evrei din Rusia şi Polonia, precursorii actorilor de limbă idiş. Aici sosea în 1876, de la Cernăuţi, poetul şi compozitorul Avram Goldfaden, cu gândul să întemeieze un ziar evreiesc. La sugestia soţilor Librescu, se hotărăşte să creeze un teatru al evreilor, cu sprijinul actorilor Israel Grodner şi Suher Goldstein. A încercat o sinteză între poezia populară, distracţia de cârciumă şi cerinţele publicului. Teatrul conceput de Goldfaden este unul muzical, careinserează numere de dans şi cântece. Dar prima întâlnire cu spectatorii din Iaşi a fost un fiasco. Povestea mai apoi: „Am recitat poema mea naţională, m-am înclinat în faţa publicului, am ieşit din scenă, publicul n-a schiţat nici un gest. Tăcere mormântală. Apar din nou şi recit ceva vesel […]. Publicul tace. Dau să plec din scenă… aud fluierături… Noroc cu Librescu şi Grodner, care m-au aşteptat lângă scenă şi m-au dus acasă. Din înfrângerea pe care am suferit-o s-a născut un început luminos.“

Află toată povestea pe siteul eualegromania