Miniştrii polonezi îşi vor dona primele pe anul 2017 celei mai mari organizaţii caritabile din ţară, iar parlamentarii îşi vor vedea, cel mai probabil, salariile reduse cu 20%, a decis joi partidul de guvernământ, Lege şi Justiţie (PiS, conservator), reacţionând la o cădere abruptă în sondaje, transmite AFP.
‘Miniştrii şi secretarii de stat care sunt oameni politici au decis să-şi doneze primele, până la mijlocul lunii mai, la Caritas, pentru opere sociale’, a anunţat liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski, la finalul unei reuniuni a conducerii formaţiunii. ‘Vox populi, vox dei’, a adăugat el.
Partidul a decis, de asemenea, să înainteze imediat în parlament un proiect de lege privind scăderea cu 20% a remuneraţiilor deputaţilor şi senatorilor, şi să ceară introducerea de plafoane salariale pentru primari şi alţi responsabili regionali şi locali, remuneraţi de multe ori mai generos decât membrii guvernului.
În plus, şefii companiilor de stat şi ai celor municipale îşi vor vedea tăiate toate remuneraţiile suplimentare, care adesea le dublau salariile, a precizat Kaczynski.
Primele anuale pe care guvernul şi le-a acordat singur – şi care au fost dezvăluite în februarie – s-au situat în 2017 între 15.000 şi 19.000 de euro, cifre care au provocat un şoc într-o parte a societăţii, într-o ţară în care salariul mediu este de circa 1.000 de euro şi unde mulţi polonezi nu ating acest nivel.
Reacţiile au fost cu atât mai puternice cu cât fostul prim-ministru Beata Szydlo a afirmat, în faţa camerelor de televiziune, că primele erau cu totul legitime şi corespundeau ‘muncii dure’ prestate de membrii guvernului.
Presa şi opoziţia au reamintit imediat declaraţiile lui Kaczynski şi ale partidului său, de dinainte de preluarea puterii, în care aceştia criticau primele, mult mai modeste, cu care fuseseră răsplătiţi miniştrii guvernului centrist al lui Donald Tusk.
Scandalul s-a rostogolit în media şi, conform unui sondaj al institutului Kantar MB pentru televiziunea privată TVN, PiS a înregistrat o cădere neaşteptată şi fără precedent de la accederea la guvernare în 2015, de la 40% la 28% în intenţiile de vot.
Agerpres
