Moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, respinsă de Parlamentul European
Moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene a fost respinsă de Parlamentul European cu o largă majoritate.
Articol editat de Oana Nicolae, 10 iulie 2025, 13:42
Moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea, membru AUR, a fost respinsă joi, 10 iulie 2025, în Parlamentul European. Documentul viza Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen și a fost respins cu o largă majoritate: 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri.
Vot majoritar împotriva moțiunii. Susținerea pentru Comisia von der Leyen rămâne solidă
Din totalul celor 553 de eurodeputați prezenți, votul a fost exprimat prin apel nominal. Pentru ca moțiunea să treacă, ar fi fost nevoie de o majoritate de două treimi din voturile exprimate. Asta înseamnă majoritatea membrilor PE – un prag greu de atins, în special în contextul unei comisii recent reconfirmate.
Chiar și așa, moțiunea Piperea a strâns mai multe voturi favorabile decât o moțiune similară depusă în noiembrie 2014. Aceasta viza Comisia Juncker şi a strâns atunci 101 voturi pentru. Aceasta arată că, deși șansele reale de adoptare erau minime, inițiativa a avut un impact politic semnificativ.
Moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene: care au fost acuzațiile formulate?
Gheorghe Piperea a acuzat Comisia Europeană de încălcarea obligației de transparență. El a invocat refuzul executivului UE de a publica schimbul de mesaje text dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer în perioada negocierilor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19.
Curtea de Justiție a UE a confirmat recent că aceste informații ar fi trebuit să fie făcute publice. Decizia a fost folosită ca bază juridică în moțiune.
De asemenea, Piperea a criticat utilizarea Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie. El dă de înţeles că ar fi fost folosit abuziv pentru a influența alegeri în state membre precum România și Germania, afectând suveranitatea și integritatea democratică a acestora.
O altă acuzație viza folosirea controversată a articolului 122 din Tratatul pentru Funcționarea UE pentru a constitui așa-numitul regulament SAFE, prin care s-a alocat un buget de 150 miliarde euro pentru investiții în apărare. Piperea susține că acest articol este destinat strict crizelor economice și nu ar trebui folosit pentru scopuri militare.
Context politic: Ursula von der Leyen și Comisia sa rămân sprijinite de PE
În ciuda criticilor, președinta CE Ursula von der Leyen a fost realeasă în funcție pe 18 iulie 2024, cu 401 de voturi pentru. Noua Comisie Europeană a fost votată pe 27 noiembrie 2024 cu 370 de voturi pentru. Aceste cifre arată că, în ciuda opoziției din anumite segmente politice, sprijinul general pentru executivul UE rămâne solid.
Moțiunea a eșuat, dar a transmis un mesaj politic
Deși moțiunea de cenzură a fost respinsă categoric, inițiativa eurodeputatului Gheorghe Piperea marchează o tentativă vizibilă de a trage la răspundere Comisia Europeană pentru decizii controversate privind transparența, politica digitală și cheltuielile pentru apărare. Este, totodată, un semnal că nemulțumirea față de modul de guvernare al UE există în anumite grupuri politice și că aceste voci vor continua să se facă auzite în noul Parlament European.
Sursă: Agerpres
Urmărește-ne și pe Google News
