Ziua mondială a leguminoaselor (ONU)
Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), având în vedere valoarea leguminoaselor, a adoptat o rezolutie (A/RES/68/231) la 20 decembrie 2013, care proclama 2016 ca Anul international al leguminoaselor.
Articol editat de Casandra Silitra, 10 februarie 2020, 07:44
Marcarea Anului international al leguminoaselor de catre Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) a sporit constientizarea publicului asupra beneficiilor nutritionale si de mediu ale legumelor ca parte a productiei durabile de alimente.
Potrivit ONU, pe baza succesului Anului international al leguminoaselor si a recunoasterii potentialului acestor alimente pentru îndeplinirea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabila, cu o relevanta deosebita pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabila 1, 2, 3, 5, 8, 12, 13 si 15, Burkina Faso a propus marcarea Zilei mondiale a leguminoaselor.
Ca urmare, în 2019, Adunarea Generala a ONU a proclamat 10 februarie drept Ziua mondiala a leguminoaselor (rezolutia A/ RES/73/251). În acelasi timp a invitat FAO, în colaborare cu alte organizatii, sa faciliteze respectarea Zilei mondiale a leguminoaselor.
Leguminoasele sunt mai mult decât simple seminte nutritive, acestea contribuie la sisteme alimentare durabile si la o lume #ZeroHunger, potrivit FAO.
Legume uscate sau leguminoasele sunt seminte comestibile ale plantelor.
Meniurile si bucatariile din întreaga lume includ feluri de mâncare bazate pe leguminoase, unele fiind recunoscute asa cum este humusul (naut) si dalul indian (linte, naut).
Leguminoasele nu includ culturile care sunt recoltate verzi (de exemplu, mazare verde sau fasole verde), care sunt clasificate drept culturi vegetale. De asemenea, sunt excluse acele culturi utilizate în principal pentru extractia de ulei (de exemplu, soia si alunele) si culturile leguminoase care sunt utilizate exclusiv în scop de însamântare (de exemplu, seminte de trifoi si lucerna).
Legumele uscate au un continut ridicat de proteine si nutrienti, ceea ce le face o sursa ideala de proteine, în special în regiunile în care carnea si produsele lactate nu sunt accesibile fizic sau economic. De asemenea, sunt sarace în grasimi si bogate în fibre solubile, consumul acestora poate scadea colesterolul si ajuta la controlul zaharului din sânge.
Datorita acestor calitati, acestea sunt recomandate de organizatiile de sanatate pentru gestionarea bolilor netransmisibile precum diabetul si afectiunile inimii. Totodata, s-a demonstrat ca leguminoasele ajuta la combaterea obezitatii.
Beneficiile pentru mediu aduse de aceste culturi rezulta din proprietatile de fixare în sol a azotului din leguminoase, fapt care îmbunatateste fertilitatea solului si duce la cresterea si extinderea productivitatii terenurilor agricole. Prin utilizarea leguminoaselor, fermierii pot promova, de asemenea, biodiversitatea agricola si biodiversitatea solului, evitând în acelasi timp daunatorii si bolile la plante.
Mai mulţ leguminoasele pot contribui la atenuarea schimbarilor climatice prin reducerea dependentei de îngrasaminte sintetice utilizate pentru a introduce azotul în sol. Gazele cu efect de sera sunt eliberate în timpul fabricarii si aplicarii acestor îngrasaminte, iar utilizarea lor excesiva poate fi în detrimentul mediului.
Sursa / agerpres.ro
