Frecvenţele radioului reşiţean semnifică 24 de ore din 24 ACASĂ pentru toţi ascultătorii, indiferent că sunt din ţară sau din afara graniţelor. Împreună şi în Centenarul Bănăţean suntem o familie ce ţine candela cuvântului aprinsă cu bucurie.

În această lună decembrie s-au împlinit 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, iar memoria eroilor noştri o cinstim atât prin faptul că trebuie să le spunem povestea mai departe cât şi prin faptul că nu trebuie să îi uităm niciodată, motiv pentru care la emisiunea “Între noi.Rămâne între noi’’ avem invitat un om de mare suflet care promovează şi respectă Banatul de Munte şi România, personalitate a Reşiţei şi a Banatului de Munte, participant activ la Revoluţia din 1989, Dan Ioan Dumitru.

Toate amintirile de atunci le-a adunat într-o carte, « PAȘI CĂTRE LIBERTATE LA REȘIȚA » , ce abia a văzut lumina tiparului.

Distinsul nostru invitat ne face vorbire despre carte şi despre izvoarele acestei cărţi, despre atmosfera acelor timpuri, afirmând :

« Meteorologia revolutiilor este mereu surprinzatoare. Indiferent cum analizăm natura revoluțiilor din 1989, ele au reprezentat un adevarat eveniment universal-istoric in sens hegelian: au impus o ruptura diacronică intre lumea de dinainte si de dupa 1989. Pe parcursul acelui an 1989, ceea ce părea drept un sistem imuabil si aparent inexpugnabil s-a prăbușit cu o uluitoare rapiditate. Acest lucru nu s-a intamplat din cauza unei presiuni externe (ea avand însă un rol important), precum in cazul Germaniei naziste, ci datorită acumularii unor tensiuni interne insurmontabile. Regimurile leniniste erau in fază de metastază iar maladia care le-a măcinat a fost în primul rând incapacitatea lor de auto-regenerare. Dupa ce timp de decenii a jonglat cu varii “rețete” de reformă intrasistemică (ex., „ambivalența instituţională” este conceptul folosit de profesorul Archie Brown pentru a explica dinamica fenomenului Gorbaciov), comunismul nu a mai găsit resursele pentru o reinventare ideologic-institutională, devenind evident faptul ca soluția putea fi găsită doar din exterior și împotriva ordinii social-politice existente.

Disparitia (implozia) Uniunii Sovietice în decembrie 1991, sub privirile perplexe ale intregii lumi, a fost direct și profund legată de disoluția anterioară provocată de revoluțiile din 1989, a „periferiei imperiale” care a fost Europa de Est. În prezent, suntem indiscutabil martorii incheierii ciclului istoric inceput odata cu Primul Razboi Mondial, cu preluarea puterii in Rusia de către bolşevici şi fundamental caracterizat de un lung razboi ideologic european (mai bine zis, un război civil global). Importanța revolutiilor din 1989 nu poate fi supraestimata: au fost triumful demnitatii civice si moralitatii politice asupra monismului ideologic, cinismului birocratic si supravegherii dictatoriale . Fundamentate pe conceptul de libertate, care impune aprioric scepticismul necesar respingerii modelelor dogmatice de inginerie sociala, ele au fost, cel puțin în prima faza, liberale si non-utopice. Vladimir Tismăneanu spune :

„Prăbușirea comunismului în Europa de Est a accelerat procesul de dezintegrare a Uniunii Sovietice, fiind un catalizator pentru mișcările patriotice din țările baltice și Ucraina, inaugurând o nouă organizare mondială, necondiționată de diviziunile Războiului Rece, de bipolarism. Așa cum de foarte multe ori a afirmat Ken Jowitt, s-au creat condițiile pentru o situație nouă, extrem de periculoasă, în care lipseau normele internaționale de până atunci, iar comportamentul actorilor implicați nu putea fi anticipat. Existau astfel premisele unui haos global. Acest diagnostic nu exprimă sub nicio formă vreun regret pentru lumea de dinainte de 1989. El avea doar rolul de a atrage atenția asupra faptului că revoluțiile din 1989 și ‘extincția leninistă’ au generat o realitate complet nouă. Mai mult decât atât, contextul radical diferit a impus o re-evaluare a principalelor concepte care au dominat dezbaterile intelectuale în secolul XX: liberalism, naționalism, societate civilă, socialism și, de ce nu, însăși viziunea noastră asupra libertății la sfârșitul uneia dintre cele mai violente etape din istoria omenirii » .

La numerele de telefon 0255.20.60.61 sau 0255.20.60.62 puteți intra în direct cu  invitatul nostru.

Emisiunea se difuzează live pe pagina de facebook Radio România Reșița Cultură !

Rămâneți ACASĂ pe frecvenţele 105.6 FM şi 91,9 FM – 92,8 FM pentru ascultătorii din Clisura Dunării, sau pe radioresita.ro, ori pe telefon, indiferent că este fix sau mobil, sunând la numărul 031.504.04.34, apel cu tarif normal, puteţi asculta oricând şi de oriunde Radio Reşiţa.

Anca Bica Bălălău