Primarul Reşiţei, Iona Popa a susţinut ieri o conferinţă de presă pentru a prezenta situaţia datoriilor unităţilor de învăţământ din Reşiţa către furnizorul de gaz.

Suma totală care va trebui plătită de către primăria Reşiţa către furnizorul de gaz este de 875.049,9 RON, iar cele mai mari datorii le are Colegiul Tehnic Reşiţa, în valoare de 264.136,7 RON.

Ioan Popa a dorit să tragă un semnal de alarmă în legărură cu modul în care şcolile îşi administrează cheltuielile.

„Aşa cum nu ni se pare normal ca cel mai bun chirurg, cel mai bun cardiolog sau cel mai bun neurolog să administreze un spital, unde are treabă cu încălzirea, cu meniurile, cu cearceafurile, cu spălătoria, cu curentul, cu gazul, nici la şcoli nu mi se pare normal ca ele să fie administrate de un profesor, că e de matematică, de geografie, de chimie. Mi s-ar părea normal să lăsăm dreptul de a administra şcolile unui administrator, unui antreprenor, unor oameni care ştiu să facă asta. Şi atunci sunt convins că şcolile vor fi mult mai bine gestionate”, a declarat edilul Reşiţei.

Ioan Popa a mai explicat că sunt şi şcoli care nu au datorii, cum ar fi Colegiul Naţional Traian Lalescu, care nu doar că este bine administrată, dar are şi mulţi elevi, deci nu există probleme în ceea ce priveşte acoperirea atât a cheltuielilor materiale cât şi a salariilor din bugetul rezultat din costul per elev.

„Dacă școlile nu se încadrează în costul per elev, salariile oricum sunt plătite și nu le plătim noi, ci Inspectoratul Şcolar Judeţean, dar dacă rămân în gaură de bani și nu acoperă gazul, atunci plătim noi diferența. Nu este normal, nici logic, ca Primăria unui oraș să fie în situația de a acoperi doar niște găuri, fără să pot să își poată da cu părerea în ceea ce privește buna sau proasta gestionare a unei instituții de învățământ„, a mai declarat edilul.

Inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin, Marius Cornici a explicar care este în realitate situaţia.

„În România dreptul la educație este garantat prin Constituție, iar calitatea educației depinde de calitatea vieții. Legea educației naționale, Legea 1/2011, așa cum a fost gândită de guvernul PDL și promovată de dl. ministru Funeriu, a presupus realizarea unei reforme globale care a afectat întreg sistemul educativ, prin delegarea unor competenţe de decizie sporite în direcţia şcolii, a partenerilor sociali şi economici, pierzându-se însă, din vedere și implementarea unor politici de dezvoltare locală coerentă şi solidă, în măsură să încurajeze descentralizarea sistemului de învăţământ. S-a introdus conceptul de finanțare de bază a școlilor, care rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi„.

„Din nefericire, în Reșița, ,,oraș deschis” de către dl. primar Popa, populația descrește pe an ce trece din cauza lipsei locurilor de muncă și a scăderii nivelului de trai. Implicit, scade și numărul elevilor, ceea ce produce efecte negative în managementul financiar al unităților de învățământ. Deși dl. primar Popa a afirmat, cu vădită desconsiderare pentru personalul din școli (didactic, auxiliar, nedidactic) că mărirea salariilor ar fi actorul care determină undezechilbru în bugetul unităților de învățământ, fiindcă nu s-a mărit și costul standard per elev, precizez că prin HG nr. 169/2019 a fost modificată și completată HG nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preșcolar și stabilirea finanțării de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preșcolar„.

„Spre exemplu, dacă pentru anul 2013, valoarea costului standard pentru coeficientul 1, corespunzător costului standard per elev din învățământul gimnazial din mediul urban, a fost de 2420 lei, în anul 2019 valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 5.384 lei. Școlile sunt instituții reprezentative ale comunității și pentru ca parteneriatu lşcoală-comunitate locală să funcţioneze adecvat, autorităţile locale trebuie să se alăture demersului de susţinere a educaţiei, chiar dacă responsabilitatea pentru gestionarea bugetului fiecărei unități de învățământ revine Consiliului de Administrație și directorului„.

„Unitățile de învățământ din Reșița, puse la colț de dl. primar Popa prin realizarea ,,topului datornicilor”,sunt unități mari, care întâmpină dificultăți în funcție de profil, având în administrare și internate, cantine, săli de sport. Nu se poate compara situația de la Traian Lalescu care nu are atâtea corpuri de clădiri, care au clase cu efective între 28 – 32 elevi, cu situația de la licee tehnologice ori alte școli. Învățământul profesional, dual, funcționează și pe grupe ( de 10 elevi/ 14 elevi ) cu calificări diferite și costuri aferente. Liceul Traian Laescu având și școală postliceala, cu locuri cu plată, are venituri consistente la extrabuget. Mai amintesc faptul că școlile care primesc încălzire prin centrarele termice ce aparțin de Primărie, plătesc aproape dublu față de școlile care au centrale proprii. De aceea, consider că administrația locală trebuie să sprijine buna funcționare a acestora, prin alocarea de finanțare complementară, conform Legii 1/2011și prin consilierea directorilor, care au încheiat în sensul administrării școlii, gestionării patrimoniului şi a mijloacelor materiale şi băneşti ale acesteia, contract de management administrativ-financiar cu Primăria Reșița. Sunt de părere că, dincolo de culoarea politică, toți actorii sociali și instituțiile reprezentative din Reșița au datoria, legală și morală, să se implice cu responsabilitate în înțelegerea și rezolvarea dificultăților cu care se confruntă unitățile de învățământ în careînvață copiii noștri, generațiile viitoare„, a comunicat Marius Cornici.