Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte pe Sfântul Arhidiacon Ştefan

37

În a treia zi de Crăciun, Biserica Ortodoxă Română face pomenirea Sfântului Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan. Cel dintâi martir al Bisericii lui Hristos este un model de jertfă creștină pentru toți creștinii. Cu ocazia sărbătorii Sfântului Arhidiacon Ștefan, peste 400.000 de români își serbează ocrotitorul.

Bărbat ales, cu nume bun, plin de Duh Sfânt și de înțelepciune, așa cum este numit în capitolul al șaselea din Faptele Sfinților Apostoli, Ștefan este primul dintre cei șapte diaconi ai Bisericii creștine, ales de sfatul celor doisprezece. Foarte scurtă vreme de la hirotonirea sa întru diacon, roadele slujirii lui erau adăpate de puterea deosebită a lui Dumnezeu prin care săvârșea nenumărate minuni pentru sporirea numărului celor care vor veni la dreapta credință. Întreaga misiune a Sfântului Ștefan a fost caracterizată de o coordonată principală: demonstrarea faptului că Mântuitorul Iisus Hristos este Mesia Cel prezis de prooroci, adică împlinirea promisiunilor divine vechi-testamentare.

Sărbătorirea Sfântului Ștefan

Cinstirea Sfântului Ștefan a început de la scurtă vreme de la moartea sa. Moaștele sale au fost duse spre îngropare într-un sat de lângă Ierusalim ce se numea Cafargamala de către renumitul învățător al legii evreiești, Gamaliel, cel ce împreună cu fiul său Avelvie, întăriți de curajul arhidiaconului Ștefan, va primi credința creștină. În secolul al V-lea, soția împăratului Teodosie cel Mic, Evdochia, venind în pelerinaj la Locurile Sfinte, în Ierusalim, hotărăște zidirea unei biserici, chiar acolo unde, la o vârstă de puțin peste 30 de ani, în urmă cu aproape patru secole, Ștefan devenise primul martir al creștinismului.

În fiecare an, în ziua de 27 decembrie, la scurtă vreme de la marele praznic al Nașterii Domnului, creștinii își amintesc de arhidiaconul Ștefan, al cărui nume înseamnă „încununat de Dumnezeu”. Nu întâmplător, pomenirea lui se leagă de sărbătoarea Crăciunului. Venirea lui Dumnezeu pe pământ cinstită la 25 decembrie, văzută ca un prilej de bucurie nespusă pentru toți din lume, cere uneori asumarea condiției de creștin prin mărturisirea credinței creștine până la suprema jertfă. Având temei slujirea concretă, vie și nestăvilită a lui Dumnezeu, Ștefan a rămas în cinstirea Bisericii ocrotitorul diaconilor și exemplul ferm de urmat al tuturor mărturisitorilor mucenici. (basilica.ro)