În Anul Centenarului Bănpțean, evocăm personalitățile Banatului de Munte.
Astăzi, despre Eftimie Murgu, născut pe 28 decembrie 1805,în casa cu numărul 84 din localitatea Rudăria, ce astăzi îi poartă numele, pe atunci comitatul Caraș-Severin.
A fost jurist și profesor de filosofie român, om politic, deputat în parlamentul revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848 -Dieta de la Debrețin-, apoi avocat în Budapesta.
Cursurile primare le-a făcut la școala din localitatea natală, Rudăria, avându-l ca învățător pe Ion Mazaran, învățând în limba slavonă, apoi a continuat studiile la Caransebeș, după care a urmat facultatea de filosofie din Seghedin.În anul 1830 a terminat facultatea de drept de la Universitatea din Pesta, pentru ca în 1834 să obțină titlul de doctor al Universității din Pesta, specialitatea – drept universal.
Toate diplomele obținute în decursul timpului au fost obținute cu titlul de „EMINENCE”. Pe lângă limba română, vorbea fluent latina, maghiara, germana, greaca și slavona.
Eftimie Murgu a fost unul dintre cei mai clarvăzători revoluționari democrați pașoptiști români, una din marile personalități pașoptiste „care n-a pregetat a se jertfi pentru obșteasca fericire a poporului și a țării”.
În anul 1830 a intrat în viața publică odată cu tipărirea lucrării sale „Combaterea dizertației” ca răspuns împotriva defăimărilor maghiarului Sava Tököly, care punea la îndoială autenticitatea limbii și istoriei poporului român. La activitatea cărturărească a lui Eftimie Murgu se adaugă și faptul că a fost unul din deschizătorii de drum ai învățămîntului filosofic în limba română.În toată activitatea sa, cărturarul bănățean a fost un mare adversar al absolutismului habsburgic, lucrul dovedit în 1849 în Dieta de la Debrețin unde a votat detronarea habsburgilor, fapt ce va constitui unul din principalele acte de acuzare în urma cărora va fi condamnat la moarte; el declarîndu-se ca Biserica Ortodoxă din Banat și Transilvania să-și desfășoare activitatea în limba maternă.
În concepția sa revoluționară, Eftimie Murgu era un adept înflăcărat al ideii de republică, un neobosit luptător pentru desființarea relațiilor feudale cît și pentru unitate națională a românilor.În iarna anului 1848 Eftimie Murgu era la a doua detenție, iar la 6 februarie procesul lui se reia; el cerând să fie dus în fața împăratului.
Astfel, datorită manifestațiilor tineretului român din Pesta, Murgu este eliberat la 9 aprilie. După cîteva zile i se propune de către Timotei Cipariu să prezideze Adunarea de la Blaj, ”ofertă” pe care o refuză.
La 24 iunie este ales deputat simultan în circumscripțiile electorale Lugoj, Oravița și Făget. Cu ocazia validărilor la ședința Adunării Naționale din 6 iulie 1948 va opta pentru mandatul Lugojului. Obține dreptul de a convoca o adunare populară la Lugoj și la 27 iunie în deschiderea adunării este proclamat președinte al acesteia.
Marea Adunare Națională de la Lugoj din 15 iunie 1848, al cărei președinte a fost propus, a cerut, printre altele, următoarele:
Înființarea unei armate populare române prin înarmarea poporului,
Organizarea Banatului ca un căpitanat general al Banatului,
Numirea lui Eftimie Murgu căpitan general al Banatului,
Recunoașterea limbii române ca limbă oficială în tot Banatul,
Independența Bisericii Române din Banat.
În anul următor revoluției, Eftimie Murgu votează detronarea habsburgilor cât și noua lege a naționalităților ce cuprindea obținerea unor drepturi minimale pentru români, precum și reorganizarea unei legiuni române. Pentru curajul avut de a vota împotriva habsburgilor este arestat la 22 august și condamnat la moarte pentru „înaltă trădare față de monarhia habsburgică”. Pedeapsa i se comută la patru ani de închisoare pe care-i va executa în închisoarea din Iosefstadt din Boemia. După ce a ieșit din închisoare a mai candidat o dată pentru funcția de deputat în Dietă și în anul 1861 a fost ales deputat de circumscripția electorală din Moravița, iar în 1865 a scris ultima lucrare intitulată „Despre memorandumul Congresului Sîrbesc”; activitatea fiindu-i îngrădită de faptul că închisorile l-au slăbit foarte mult.
Eftimie Murgu, denumit și „om fantastic cu caracter de bronz” pe care l-a dat Banatul, a trecut la cele veșnice pe 12 mai 1870, acum 149 de ani.
Localitatea unde s-a născut îi poartă numele și este un punct de atracție turistic datorită Morilor de apă care se află în drumul spre Bozovici la o distanță aproximativă până în 20 de km de la Cascada Bigăr.
Deasemenea Universitatea din Reșița îi poartă numele.
Anca Bica Bălălău
Sursa: Wikipedia
