descărcare (1)

Anul 2015 a fost marcat de mai multe evenimente importante în întreaga lume, începând cu atentatul pus la cale la redacţia revistei pariziene Charlie Hebdo, criza migranţilor din Europa, eforturile de pace pentru Estul Ucrainei, lupta împotriva organizaţiei teroriste Stat Islamic, sau multiplele atentate de la Paris din luna noiembrie. Vă invităm, în cele ce urmează să parcurgem o cronologie a celor mai importante momente care au dominat anul 2015 pe plan mondial.

  • 1 ianuarie – Lituania a adoptat moneda euro, iar Zona euro cuprinde din acest moment 19 țări
  • 1 ianuarie – Letonia a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Italia
  • 1 ianuarie – A intrat în vigoare Uniunea Economică Eurasiatică între Rusia, Belarus, Armenia, Kazakhstan şi Kârgâzstan
  • 7 ianuarie – Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo – la sediul din Paris, care a fost vizat de un atac cu arme automate, comis de persoane mascate și soldat cu mai multe victime. Au fost ucise 12 persoane, între care doi polițiști și mai mulți jurnaliști renumiți, iar alte unsprezece persoane au fost rănite. Ulterior s-a aflat că autorii atentatului sunt doi francezi de origine algeriană, care sunt fraţi, un alt complice predându-se autorităţilor frenceze.

O zi mai târziu, un alt terorist de origine musulmană a ucis o poliţistă la metroul din Paris, aparent fără o legătură cu atentatul din ziua precedentă, iar pe 9 ianuarie, cei doi terorişti de origine algeriană au luat ostatic un angajat al unei tipografii din nordul Parisului, iar după 8 ore aceştia au fost ucişi de forţele speciale franceze, ostaticul fiind eliberat. Ce de-al treilea terorist a luat ostatici mai mulţi angajaţi şi vizitatori ai unui magazin evreiesc din Paris cerând eliberarea primilor doi terorişti, însă şi acesta a fost lichidat de forţele speciale franceze, după circa 4 ore de tensiune, însă în urma ofensivei forţelor speciale, patru ostatici au murit, conform unor surse.

De remarcat că ofensiva forţelor de securitate franceze din cele două puncte a fost simultană, iar bilanţul celor trei zile în care Franţa s-a aflat sub teroare este de 20 de morţi.

Pe 11 ianuarie, la Paris a avut loc un miting de solidaritate cu victimele atacurilor teroriste din ultimele zile, la care au participat circa 1,5 milioane de oameni alături de 56 de demnitari de rang înalt străini. La manifestare a participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Marşuri de solidaritate au avut loc şi în alte oraşe din Franţa precum şi în alte oraşe ale lumii. Spre seară, președintele francez Francois Hollande și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-au rugat împreună la Marea Sinagogă din Paris, în memoria evreilor omorâţi la magazinul din Paris.

Pe 13 ianuarie, tirajul primului număr al revistei satirice Charlie Hebdo de după atentatul care i-a decimat redacția a fost suplimentat la 7 milioane de exemplare, pentru a face față unei cereri excepționale. Inițial revista anunțase un tiraj de 3 milioane de exemplare (față de cele 60.000 în mod obișnuit), care trebuiau să fie difuzate în mai mult de douăzeci de țări, în cinci limbi diferite.

  • 11 ianuarie – În Croația, alegerile prezidențiale au fost câștigate de Kolinda Grabar-Kitarović cu 50,74% față de contracandidatul său Ivo Josipović, care a obținut 49,26% din voturile exprimate.
  • 12 ianuarie – Portughezul Cristiano Ronaldo, component al echipei spaniole Real Madris, câștigă Balonul de Aur FIFA pentru a doua oară consecutiv, trofeu acordat pentru cel mai bun fotbalist din lume în anul 2014
  • 13 ianuarie – Președintele Italiei, Giorgio Napolitano, în vârstă de 89 de ani, a demisionat din funcţie, așa cum a anunțat încă din 31 decembrie 2014, când a invocat „limitări și dificultăți” din cauza vârstei înaintate
  • 15 ianuarie – Parchetul federal belgian a anunțat o vastă operațiune antiteroristă desfășurată în Belgia, care a permis arestarea a 15 persoane, dintre care două în Franța, în cadrul destructurării unei celule ce se pregătea să comită atentate pentru „a ucide polițiști”. Doi presupuși jihadiști au fost uciși în operațiune, în timpul unui schimb de focuri la Verviers
  • 22 ianuarie – Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a anunţat că BCE va cumpăra active publice şi private din zona euro în valoare de peste 1.100 de miliarde de euro, ceea de înseamnă un volum de 60 de miliarde de euro pe lună din martie anul curent, până la sfârșitul lui 2016. Măsura ar trebui să ducă la creșterea creditării și implicit la aducerea inflației în jurul marjei de 2%.

În aceeaşi zi, BCE a decis reducerea dobânzii de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%.

  • 23 ianuarie – Un acord politic privind o coaliţie de guvernare în Republica Moldova a fost semnat de președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, și cel al Partidului Democrat din Moldova (PD), Marian Lupu. Coaliţia se va numi Alianța pentru o Moldovă Europeană
  • 24 ianuarie – Cel puţin 30 de civili au fost ucişi şi peste o sută răniţi, după ce un cartier din Mariupol, port strategic în sud-estul Ucrainei şi ultimul mare oraş controlat de Kiev în regiune, a fost bombardat de separatiştii proruşi. NATO, ONU, UE şi SUA au somat Rusia să stopeze imediat susţinerea rebelilor
  • 25 ianuarie – Partidul anti-austeritate de extremă stângă SYRIZA a câştigat alegerile legislative anticipate din Grecia, obţinând 149 de mandate din totalul de 300 ale Parlamentului. A doua zi, pe 26 ianuarie, formaţiunea a semnat un acord de alianţă cu formaţia naţionalistă de extremă dreapta Grecii Independenţi pentru asigurarea majorităţii în legislativ şi a guvernării, apoi liderul SYRIZA a depus jurământul (pe Constituţie, nu şi pe Biblie, fiind ateu !) pentru funcţia de prim-ministru în faţa şefului statului Karolos Papoulias, urmând să prezinte un cabinet format din numai 10 miniştri
  • 25 ianuarie – Miss Columbia, Paulina Vega, a devenit Miss Univers, la concursul desfăşurat în Miami, Florida
  • 26 ianuarie – Un avion de luptă F-16 aparţinând Forţelor Aeriene Elene s-a prăbuşit la Albacete, în sudul Spaniei, în timpul unui exerciţiu militar al NATO. Accidentul s-a soldat cu moartea a 10 persoane (8 francezi şi 2 greci) şi rănirea altor 21
  • 26 ianuarie – Rusia a refuzat pentru prima dată să ofere asistenţa financiară Transnistriei, în valoare de 100 de milioane de dolari, solicitată de către liderul separatist Evgheni Şevciuk, scrie presa rusă. Regiunea este extrem de vulnerabilă la șocurile externe, fapt ce s-a acutizat odată cu înrăutățirea situației economice din Ucraina și Federația Rusă și respingerea de către autoritățile de facto a Acordului de Asociere semnat de Republica Moldova cu UE. Banii solicitați de Şevciuk urmau să fie utilizaţi pentru suplimentarea pensiilor şi îmbunătăţirea alimentaţiei în şcoli şi instituţiile medicale, precum şi pentru susţinerea cursului rublei transnistrene.
  • 26 ianuarie – La Catedrala din York, în Marea Britanie, Biserica Anglicană a hirotonit prima femeie episcop, Libby Lane
  • 27 ianuarie – Patru bărbați au fost arestați de forțele speciale franceze în orașul Lunel din sudul Franței, în cadrul unei operațiuni destinate neutralizării rețelelor jihadiste
  • 27 ianuarie – Președintele Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, a anunțat planurile de dizolvare a agenției de informații din Argentina şi că va elabora un proiect de lege de a crea un nou organism.

Preşedintele Fernandez a declarat că serviciile de informații au păstrat o mare parte din structura pe care a avut-o în timpul guvernului militar, care s-a încheiat în 1983.

Decizia a fost luată după moartea misterioasă a procurorului Alberto Nisman survenită cu câteva ore înainte ca acesta să depună mărturie împotriva unor oficialităţi guvernamentale. El investiga atacul cu bombă asupra centrului evreiesc din 1994 în care au murit 85 de persoane. Procurorul acuzase câteva oficialităţi, printre care preşedintele Fernandez şi ministrul de Externe Hector Timerman, că ar fi încercat să muşamalizeze o aşa zisă implicare a Iranului în atentat.

  • 27 ianuarie – Ancheta privind decesul opozantului rus Aleksandr Litvinenko, decedat la Londra în 2006 ca urmare a otrăvirii cu poloniu, se reia cu audierile ce vizează rolul statului rus în această afacere. Această anchetă publică, care contrar denumirii sale permite examinarea doar cu uşile închise a unor documente sensibile, a fost deschisă pe 31 iulie în 2014. O nouă procedură în acest caz a implicat suspendarea anchetei judiciare care era de facto blocată de imposibilitatea de a analiza eventuala responsabilitate a Rusiei în moartea lui Litvinenko.

Aleksandr Litvinenko, un fost agent al Serviciilor secrete ruse (FSB) refugiat în Marea Britanie, a murit la finalul lui noiembrie 2006 la Londra, în urma otrăvirii cu poloniu-210, o substanţă cu grad ridicat de radioactivitate, devenind prima victimă cunoscută a unui ”asasinat radiologic”.

Cu trei săptămâni înainte de moartea sa, Litvinenko băuse într-un hotel londonez ceai alături de Andrei Lugovoi, fost agent FSB şi cu omul de afaceri rus Dmitri Kovtun.

  • 29 ianuarie – Ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat că un nou Război Rece a izbucnit între ruşi şi americani şi ar putea să degenereze într-un conflict armat. „Auzim vorbindu-se doar despre sancţiuni ale Americii şi Uniunii Europene contra Rusiei. Şi-au pierdut minţile?”, a declarat Gorbaciov. „America s-a rătăcit în adâncul junglei şi ne trage după ea”, a adăugat iniţiatorul Perestroikăi, apreciat în Occident pentru rolul pe care l-a jucat în prăbuşirea Zidului Berlinului, în 1989.

„Iar pentru a spune lucrurilor pe nume, ea (America) ne antrenează într-un nou Război Rece, încercând în mod deschis să-şi urmeze ideea genială de a vrea să triumfe întotdeauna”, a criticat fostul lider, în vârstă de 83 de ani.

Reacţia sa vine la doar o zi după ce vicepreşedintele american Joe Biden a ameninţat cu noi sancţiuni, afirmând că preţul pe care-l are Moscova de plătit „va continua să crească”, dacă Rusia nu încetează să-i susţină pe proruşi în Ucraina şi după ce Uniunea Europeana a decis, la 29 ianuarie, introducerea unor noi nume, începând de la 1 februarie, pe lista persoanelor sancţionate pentru implicarea în conflictul din estul Ucrainei, urmând să fie dispuse noi măsuri.

  • 30 ianuarie – Filosoful Aleksandr Dughin, consilier al preşedintelui Dumei de Stat şi un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, consideră necesară crearea unui „imperiu eurasiatic” dominat de Rusia din care să facă parte inclusiv România, Ungaria, Serbia, Slovacia şi Austria, într-un interviu acordat site-ului ungar Alfahir.hu, apropiat al mişcării ungare de extremă-dreapta Jobbik
  • 31 ianuarie – Judecătorul Sergio Mattarella a fost ales preşedintele Italiei, cu 665 de voturi, de către Parlamentul italian
  • 3 februarie – Sârbii nu a comis un genocid împotriva croaţilor la începutul anilor ’90, în timpul războiului ce a condus la destrămarea Iugoslaviei, a decis Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ). „Croaţia nu a reuşit să-şi dovedească acuzaţiile conform cărora a fost comis un genocid” între anii 1991 şi 1995, a declarat preşedinte CIJ, judecătorul Peter Tomka, în cadrul unei audieri publice la Haga, unde îşi are sediul Curtea. În iulie 1999, Croaţia s-a adresat CIJ acuzând Republica Federală Iugoslavia – a cărei succesoare de drept este în prezent Serbia – de încălcare a Convenţiei pentru Prevenirea şi Pedepsirea Crimei de Genocid. Croaţia a acuzat Serbia de ‘epurare etnică’ în rândul populaţiei croate din regiunea Krajina. Potrivit autorităţilor de la Zagreb, acţiunile conduse de armata sârbă împotriva croaţilor s-au soldat cu circa 20.000 de morţi, 55.000 de răniţi şi peste 3.000 de dispăruţi, numai în oraşul Vukovar înregistrându-se 1.700 de morţi şi peste 4.000 de răniţi, precum şi cu distrugerea a 10% din locuinţele din respectiva zonă, şi cu numeroase pagube materiale. Dar şi Serbia cere la rândul ei despăgubiri, acuzând Croaţia că ar fi încălcat convenţia menţionată prin acţiunile comise împotriva sârbilor în timpul operaţiunii „Furtuna”, condusă de trupele croate în anul 1995, tot pe teritoriul provinciei Krajina. De asemenea, guvernul de la Belgrad susţine că nu au fost pedepsiţi croaţii care au comis acte de genocid împotriva sârbilor şi a altor grupuri etnice şi acuză Croaţia de incitare şi complicitate la genocid.
  • 5 – 6 februarie – Președintele francez François Hollande și cancelarul german Angela Merkel s-au deplasat la Kiev, apoi, a doua zi la Moscova pentru a prezenta o propunere de soluționare a conflictului din Ucraina. Potrivit unor surse, planul de pace se bazează pe respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi este asemănător cu modelul aplicat în regiunea separatistă Transnistria. Rusia a anunţat că speră ca planul să includă şi sugestii ale preşedintelui, Vladimir Putin. Planul de pace are menirea de a pune capăt luptelor din estul Ucrainei, care devin din ce în ce mai violente. Statele Unite analizează posibilitatea de a livra arme Ucrainei, măsură care nu este agreată de Franţa şi Germania, iar Moscova a apreciat că furnizarea de arme Ucrainei ar reprezenta o ameninţare gravă la adresa securităţii Rusiei şi ar agrava criza din estul Ucrainei.
  • 11-12 februarie – La Minsk au avut loc negocieri pe tema conflictului din Ucraina, în organizarea preşedintelui Republicii Belarus, Alexandr Lukaşenko, la care au participat preşedinţii Rusiei, Vladimir Putin, Franţei, François Hollande, Ucrainei, Petro Poroşenko şi cancelarul german Angela Merkel.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat, după negocierile care au durat 15 ore, că părțile au fost de acord cu implementarea unui armistițiu începând cu 15 februarie.

Putin a precizat că participanții la negocierile maraton din Belarus s-au înțeles cu privire la „principalele probleme”. Discuțiile de pace au durat foarte mult deoarece Kievul a refuzat să discute direct cu reprezentanții separatiștilor, a arătat Putin.

Deocamdată nu este clar se se va întâmpla în următoarele trei zile, ziua când armistițiul ar trebui să intre în vigoare. Simultan negocierilor de pace, ostilitățile militare din teritoriu au continuat și nu au dat semne de destindere.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a spus că după discuțiile de la Minsk există „o rază de speranță”, dar „nu avem iluzii” pentru că mai este nevoie de multă muncă.

La rândul său, președintele Francois Hollande a declarat că s-a ajuns la „un acord serios”, dar că nu există consens total.

Potrivit președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, acordul presupune ca țara sa să-și recapete controlul asupra granițelor. El a mai arătat că Ucraina nu a fost de acord cu varianta federalizării și autonomie pentru regiunea Donbass. Totodată, liderul de la Kiev a precizat că toți ostaticii vor fi eliberați în următoarele 19 zile. Ucraina s-a confruntat cu niște condiții inacceptabile și ultimatumuri la summit-ul de la Minsk, dar le-a respins, a subliniat Poroșenko.

– Cert este că un Document a fost semnat de Grupul de Contact și se numește „Pachetul de măsuri pentru implementarea înțelegerilor de la Minsk”. Cel de-al doilea document nu trebuie semnat – este o declarație a președinților Franței, Ucrainei, a credinciosului dumneavoastră slujitor și a cancelarului Germaniei în care spunem că sprijinim acest proces”, a spus Putin.

Potrivit documentului semnat de lideri, în următoarele 14 zile se va finaliza retragerea artileriei grele  din Donbass.

Toate grupurile străine înarmate, tot echipamentul militar și toci mercenarii vor părăsi Ucraina sub control OSCE, mai spune documentul, care cere dezarmarea tuturor grupurilor ilegale din Ucraina.

Reforma constituțională a Ucrainei trebuie încheiată până la finele lui 2015, arată documentul. Procesul va reconsidera și problema descentralizării.

Acordul de la Minsk cere o legislație pentru statutul special al regiunilor sud-estice Donețk și Luhansk. Parlamentul ucrianean, Verkhovna Rada, trebuie să aprobe o lege privind statutul special al regiunii Donbass în următoarele 30 de zile, mai spune documentul

  • 11 februarie – O instanţă din Grosetto, Italia l-a condamnat pe căpitanul navei Costa Concordia, Francesco Schettino, scufundată în 13 ianuarie 2012 (accident soldat cu moartea a 32 de oameni), la 16 ani de închisoare
  • 12 februarie – Noul Guvern al Republicii Moldova condus de Iurie Leancă nu a primit votul de încredere al Parlamentului. Pentru numirea Guvernului sunt necesare voturile a cel puţin 51 de deputaţi, iar pro au votat doar 42. Pe 13 februarie, noul candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova a devenit omul de afaceri Chiril Gaburici, anunțul fiind făcut de liderul PLDM, Vlad Filat, după ședința Biroului Politic al formațiunii, care a precizat că Gaburici va fi sprijinit și de comuniști. Fostul premier Iurie Leancă a declarat că a votat pentru înaintarea lui Gaburici în funcția de prim-ministru, dar nu își va da votul pentru viitorul Cabinet decât dacă va fi susținut de o majoritate pro-europeană.
  • 14 februarie – Două atacuri armate au avut loc la Copenhaga, în decurs de câteva ore (la un centru cultural, în cursul unei dezbateri privind islamismul şi libertatea de expresie, şi în apropierea unei sinagogi din centrul capitalei daneze), iar două persoane au fost ucise şi cinci poliţişti au fost răniti. La câteva ore autorităţile daneze au anunţat că bărbatul din spatele celor două atacuri teroriste a fost ucis în apropierea gării din Nørrebro. Poliţia daneză a anunţat că îl cunoştea bine pe presupusul autor al atacurilor de la Copenhaga – un tânăr în vârstă de 22 de ani, născut şi crescut în ţară, care avea legaturi cu organizaţii infracţionale
  • 15 februarie – A intrat în vigoare Armistiţiul de la Minsk parafat la 12 februarie, privind luptele armate din Ucraina şi în general acest acord a fost respectat. Pe 16 februarie însă, 5 soldaţi ucraineni au muirt şi alţi 22 au fost răniţi în schimburile de focuri cu separatiştii pro-ruşi
  • 15 februarie – Organizaţia teroristă Statul Islamic a dat publicităţii o înregistrare video în care a ucis 21 de egipteni de religie creştini copţi, care fuseseră răpiţi în Sirte, Libia.
  • 17 februarie – Preşedintele rus Vladimir putin s-a aflat în vizită oficială la Budapesta. „Ungaria are nevoie de Rusia. Pentru noi, maghiarii, este important ca Rusia să rămână deschisă la produsele noastre. Cooperarea şi bunele relaţii nu sunt doar în interesul Ungariei, ci şi al întregii Europe. Sunt convins că trebuie să rezolvăm cât mai rapid relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia. Aceste relaţii trebuie reluate într-un mod raţional, susţinem o soluţie de bun-simţ”, a spus Viktor Orban.

„Țările noastre au potenţialul de a-şi extinde cooperarea economică. De mulţi ani, Rusia este cel mai important partener economic al Ungariei din afara Uniunii Europene. Vreau să subliniez importanţa Ungariei ca piaţă de desfacere pentru Rusia şi ca ţară de tranzit pentru gazele ruseşti. Această importanţă nu a scăzut, suntem deschişi la dialog în ceea ce priveşte o nouă rută de tranzit a gazelor către Europa”, a spus, la rândul său, Vladimir Putin.

  • 18 februarie – Parlamentul Republicii Moldova l-a ales pe Chiril Gaburici drept noul premier al ţării
  • 18 februarie – Conservatorul Prokopis Pavlopoulos, deputat şi fost ministru, a fost ales, din primul tur, preşedinte al Greciei de către Parlamentul elen, la propunerea premierului Alexis Tsipras
  • 20 februarie – Miniştrii de Finanțe din zona euro (Eurogroup), reuniți la Bruxelles pentru a discuta oficial ultima solicitare a Greciei, sunt de acord cu prelungirea ajutorului financiar pentru această ţară. Zona Euro a decis să prelungească cu 4 luni planul de ajutor financiar pentru Grecia cu condiţia ca Atena să prezinte până la 23 februarie o listă de reforme care trebuie aprobate de creditorii săi internaţionali.
  • 22 februarie – La Kiev şi în alte oraşe din Ucraina au avut loc mitinguri de comemorare a unui an de la înlăturarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici. La Kiev, numeroşi lideri străini, inclusiv preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi preşedintele moldovean Nicolae Timofti, au Participat la un miting în Piaţa Independenţei.

La Harkov, o explozie a ucis 3 persoane şi a rănit grav alte 11 în timpul manifestaţiei.

  • 28 februarie – Liderul opoziţiei ruse, Boris Nemţov, un critic vehement al preşedintelui Vladimir Putin, a fost împuşcat mortal în apropierea Kremlinului, cu o zi înaintea unui protest antiguvernamental. Vorbind la radio cu doar câteva ore înainte de deces, el l-a criticat dur pe Putin pentru că a plonjat Rusia în criză prin „politica sa nebună, agresivă şi mortală de război împotriva Ucrainei”. „Ţara are nevoie de o reformă politică”, a declarat Nemţov pentru postul de radio Ecoul Moscovei. „Atunci când puterea se concentrează în mâinile unei singure persoane iar această persoană conduce pentru totdeauna, acest lucru va conduce la o catastrofă absolută”, a afirmat el.
  • 2 martie – Thorbjørn Jagland, contestatul președinte al Comitetului Norvegian Nobel – cel care acordă Premiul Nobel pentru Pace – a fost demis, o premieră în istoria de 114 ani, a instituţiei. Jagland este membru al Partidului Laburist din Norvegia şi conducea Comitetul Nobel din 2009, fiind în paralel şi secretar general al Consiliului Europei, un cumul de funcții care nu a fost văzut cu ochi buni. Thorbjørn Jagland a fost deseori criticat pentru deciziile pe care le-a luat în calitate de președinte al Comitetului Nobel. Așa s-a întâmplat chiar în primul an, 2009, când s-a hotărât decernarea Nobelului pentru Pace președintelui Barack Obama. În anul care a urmat a venit o altă decizie controversată – Nobelul pentru Pace a mers la dizidentul chinez Liu Xiaobo.
  • 3 martie – Fostul şef al CIA, şi ofiţer al armaeti SUA, David Petraeus, a pledat vinovat în faţa unei curţi federale americane, pentru acuzaţiile de înlăturare neautorizată şi deţinere de informaţii clasificate
  • 3 martie – Premierul israelian Benjamin Netanyahu a susţinut un discurs în faţa Congresului SUA referitor la programul nuclear iranian, criticând eforturile SUA de a ajunge la un acord în această privinţă cu autorităţile de la Teheran. Discursul este cu atât mai surprinzător cu cât SUA şi Israelul erau aliaţi tradiţionali şi în condiţiile în care preşedintele SUA barack Obama a comentat nu tocmai favorabil decizia premierului israelian
  • 4 martie – 33 de mineri au murit în urma unei explozii de gaze prosă într-o mină de cărbune din Doneţk, Ucraina, zonă controlată de rebelii proruşi
  • 17 martie – Partidul Likud al premierului israelian în exercițiu Benjamin Netanyahu a câștigat alegerile parlamentare din Israel în timp ce principalul său rival, Uniunea Sionistă a laburiștilor de centru-stânga, și-a recunoscut înfrângerea deşi în ultimele sondaje era dat drept favorit cert al alegerilor
  • 18 martie – 19 persoane, printre care 17 turiști străini, au fost ucise în atacul de la Muzeul Bardo din Tunisia, iar alte 24 de persoane au fost rănite. Atentatul a fost revendicat de organizaţia teroristă Statul Islamic.
  • 24 martie – Zborul 9525 al companiei low-cost Germanwings, susbidiară a Lufthansa, care circula pe ruta Barcelona -Düsseldorf, cu 150 de persoane la bord, se prăbușește într-o regiune muntoasă a Alpilor în apropiere de Digne-les-Bains, în sudul Franței, toţi pasagerii pierind. După două zile, concluziile preminiare ale anchetei arată că Andreas Lubitz, copilotul german al aeronavei a prăbușit în mod deliberat avionul, ulterior aflându-se că acesta suferea de grave probleme medicale
  • 26 martie – Richard al III-lea, ultimul rege Plantagenet, care a murit în război acum 500 de ani, a fost înmormântat la catedrala din Leicester, în cadrul unei ceremonii funebre grandioase. Osemintele sale au fost descoperite în septembrie 2012 în timpul construirii unui parc municipal în acest oraş din regiunea East Midlands
  • 2 aprilie – Iran, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Rusia, China, Germania și Uniunea Europeană au ajuns la un acord de principiu pe tema programului nuclear iranian, sancțiunile impuse Teheranului urmând să fie atenuate. Noul termen-limită de realizare a unui acord a fost stabilit pentru 30 iunie.

La scurt timp, pe 13 iunie, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care anulează interdicţia pentru Rusia de a livra Iranului rachete de tip S-300. Decizia Rusiei a stârnit atât criticile Statelor Unite, cât şi pe cele ale Uniunii Europene, dat fiind că achiziţia acestui tip de rachete ar periclita acordul nuclear negociat de Iran cu Occidentul.

  • 12 aprilie – În premieră, Papa Francisc a pronunțat cuvântul „Genocid” în legătură cu masacrul armenilor de acum 100 de ani. Acest lucru a provocat o reacție aprinsă a Turciei, care l-a convocat pe reprezentantul Vaticanului la Ankara şi ulterior şi-a rechemat ambasadorul de la Vatican.

Suveranul Pontif, citând un document semnat în 2001 de către Papa Ioan Paul a II-lea și Patriarhul Armeniei, a spus:

„În secolul trecut, umanitatea a trecut prin trei tragedii uriașe, fără precedent. Prima, care este în mare măsură considerat drept ‘primul genocid al secolului XX’ a lovit poporul dumneavoastră armean.”

La numai două zile, pe 14 aprilie, preşedintele islamic-conservator turc Recep Tayyip Erdogan a denunţat ferm afirmaţiile Papei Francisc calificându-le ca fiind un „delir”: „Daca istoricii sau oamenii bisericii fac munca istoricilor, atunci nu vom ajunge la realităţi, ci doar la un delir”, a declarat Erdogan într-un discurs în faţa unor oameni de afaceri la Ankara.

  • 12 aprilie – Hillary Clinton şi-a anunţat pe site-ul de campanie HillaryClinton.com candidatura la preşedinţia Statelor Unite anul viitor, punând astfel capăt unei perioade de doi ani de speculaţii şi dezminţiri, prin mesajul “candidez la preşedinţie”.

“Americanii şi-au croit drum înapoi de la perioada economică dificilă, dar drumul este în continuare în favoarea celor din vârf. Americanii obişnuiţi au nevoie de un campion, iar eu vreau să fiu acel campion”, se arată în mesaj, “pentru ca voi să faceţi mai mult decât să vă descurcaţi. Puteţi avansa şi rămâne în frunte. Pentru că, atunci când familiile sunt puternice, America este puternică”.

“Aşa că plec la drum pentru a vă câştiga votul, deoarece a sosit vremea voastră. Iar eu sper că îmi veţi fi alături”, afirmă Hillary Clinton în acest prim mesaj de campanie.

  • 12 aprilie – Partidul de guvernământ ungar Fidesz a fost înfrânt în alegerile parlamentare parţiale (pentru un fotoliu de parlamentar într-o circumscripţie din vestul ţării) de formaţiunea de extremă dreapta Jobbik. Cu toate că premierul Viktor Orban păstrează o majoritate confortabilă în Parlament, este a doua înfrângere de acest fel pentru Fidesz în faţa Jobbik în doua luni. Partidul Fidesz a fost neînvins, în ultimul an, în alegeri naţionale, locale şi europene.
  • 14 aprilie – Turcia a demarat lucrările de construcţie la prima sa centrală nucleară, un proiect de 20 de miliarde de dolari care este criticat de organizaţiile ecologiste, dar care, potrivit autorităţilor, va asigura aproape o treime din necesarul de energie electrică
  • 19 aprilie – O ambarcațiune ce transporta peste 800 de imigranți a naufragiat în Marea Mediterană după manevre incerte și mișcarea mulțimii pe punte, la sosirea unui cargou portughez care a intervenit pentru salvarea ei. Ambarcațiunea a lansat un apel la ajutor primit de gărzile de coastă italiene care au cerut unui cargo portughez să-și schimbe ruta în direcția apelului; la sosirea la fața locului, la circa 220 km sud de insula italiană Lampeduza, echipajul a văzut nava scufundându-se.

Pe 23 aprilie, preşedintele Consiliului European Donald Tusk a convocat o reuniune de urgenţă a şefilor de stat şi de guvern din UE, care a adoptat o serie de măsuri în sprijinul monitorizării fluxurilor de imigranţi dinspre Africa de Nord spre Europa

  • 21 aprilie – Fostul președinte egiptean Mohamed Morsi, destituit în 2013 de armată, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru implicare în arestarea și torturarea manifestanților în timpul mandatului său.
  • 22 aprilie – Guvernul chilian a decretat „alertă roșie” după erupția neașteptată a vulcanului Calbuco, din sudul țării, inactiv de 43 de ani, dispunând evacuarea populației pe o rază de 20 km.
  • 24 aprilie – Armenia comemorează 100 de ani de la masacrarea unui milion și jumătate de armeni în perioada Imperiului Otoman (1915), în prezența președinților Rusiei, Vladimir Putin, și Franței, François Hollande.
  • 25 aprilie – Un cutremur puternic cu magnitudinea de 7,9 grade s-a înregistrat în apropiere de Kathmandu, capitala Nepalului. Rapoartele provizorii indică pagube materiale uriaşe, circa 8000 de morţi şi peste 18000 de răniţi inclusiv prăbușiri de construcții, în Nepal şi India. Cutremurul a fost urmat de numeroase replici de intensitate ridicată, cea mia importantă fiind cea din 12 mai, cu magnitudinea de 7,4 grade Richter, produs la nord-est de Kathmandu, zona cea mai afectată de seismul din 25 aprilie
  • 2 mai – Se naște al doilea copil al Prințului William, Duce de Cambridge, prințesa Charlotte de Cambridge, a patra în linia de succesiune la tronul britanic
  • 2 mai – Americanul Floyd Mayweather Jr. îl învinge pe filipinezul Manny Pacquiao în „Meciul secolului”, la MGM Grand Arena din Las Vegas. Mayweather deţinea centurile WBC şi WBA la categoria semimijlocie, iar acum va avea şi centura WBO, care era deţinută de Pacquiao. Potrivit analiştilor, acesta este cel mai de succes eveniment sportiv din istorie, impactul financiar total fiind calculat la 500 de milioane de dolari (456 de milioane de euro) din bilete, publicitate, drepturi TV, merchandising, adăugându-se veniturile ce vor fi aduse oraşului Las Vagas, caselor de pariuri etc.
  • 3 mai – Circa 10.000 de manifestanți au protestat în centrul Chișinăului față de „dispariția” unui miliard de dolari din seifurile a trei bănci din Republica Moldova
  • 6 mai – Starul de la Bollywood Salman Khan a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru uciderea din culpă a unei persoane într-un accident auto, în Bombay în 2002. Decizia nu este definitivă
  • 8 mai – Partidul Conservator din Marea Britanie condus de David Cameron a obținut majoritatea absolută în urma alegerilor legislative pentru Camera Comunelor
  • 9 mai – Rusia a organizat cea mai mare paradă militară din istorie, în Piaţa Roşie din Moscova, pentru a marca 70 de ani de la Ziua Victoriei, ceremonie boicotată de mulţi lideri ai lumii, din cauza implicării ruse în conflictul din estul Ucrainei
  • 11 mai – Lucrarea lui Pablo Picasso „Femeie din Alger” a devenit cea mai scumpă operă de artă din istorie, fiind vândută la licitaţia casei Christie’s cu suma de 179.365.000 dolari SUA
  • 12 mai – Secretarul de stat al SUA John Kerry s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin, pentru prima dată de la începutul crizei ucrainene
  • 15 mai – Teroristul cecen Djohar Ţarnaev a fost condamnat la moarte pentru implicarea în atentatele de la Maratonul din Boston din 13 aprilie 2013, care au făcut 3 morţi şi peste 260 de răniţi, din care unii au rămas cu handicapuri severe pe viaţă
  • 16 mai – Fostul președinte egiptean Mohamed Morsi și alți 105 membri ai Frăției Musulmane au fost condamnați la moarte pentru plănuirea unei evadări în masă dintr-o închisoare și violențele comise în timpul revoltei din 2011.
  • 17 mai – Papa Francisc a canonizat două palestiniene – Sora Mariam Baouardy şi Sora Marie Alphonsine Ghattas
  • 24 mai – În al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Polonia, 51,55% din alegătorii îl votează pe Andrzej Duda în fața președintelui în exercițiu, Bronislaw Komorowski
  • 27 mai – Șapte oficiali FIFA între care și vicepreședintele Jeffrey Webb sunt arestați în Elveția și acuzați de fapte de corupție între anii 1990 și prezent. FIFA suspendă unsprezece oameni pentru implicare în scandalul de corupție.

La doar două zile distanţă, pe 29 mai, elvețianul Joseph Blatter, 79 ani, a fost reales ca președinte al Federației Internaționale de Fotbal (FIFA), după ce prințul iordanian Ali bin Al Hussein s-a retras înaintea celui de-al doilea al alegerilor desfășurate la Zurich, în cadrul Congresului forului mondial. Blatter se află la al cincilea mandat în fruntea FIFA, după ce a fost ales prima oară în 1998.

Însă după alte câteva zile, la 2 iunie, Blatter şi-a anunţat demisia din funcţie, pe motiv că nu are susţinere din partea tuturor federaţiilor afiliate FIFA

  • 27 mai – Echipa spaniolă de fotbal FC Sevilla a câştigat pentru a patra oară Europa League la fotbal, învingând cu 3-2 echipa ucraineană Dnepr Dnepropetrovsk
  • 29 mai – India se confruntă cu un val de căldură soldat deja cu 1.800 de morți, cel mai mare număr din ultimii 20 de ani
  • 6 iunie – FC Barcelona a câștigat cu 3-1 în fața lui Juventus Torino, pe stadionul olimpic din Berlin, în finala UEFA Champions League și a cucerit pentru a cincea oară în istorie cel mai râvnit trofeu fotbalistic european. A reuşit în acest sezon tripla UCL – campionat – Cupa Spaniei, fiind prima echipă care realizează această performanţă de două ori (2009, 2015)
  • 9 iunie – Cabinetul turc condus de premierul Ahmet Davutoğlu şi-a înaintat demisia, dar urmează să se ocupe interimar de destinele ţării până la alegerile legislative din această ţară
  • 11 iunie – Regele Felipe al VI-lea al Spaniei i-a retras toate titlurile surorii sale Cristina după ce aceasta a fost acuzată de evaziune fiscală
  • 12 iunie – Anunţul public al lui Chiril Gaburici, premierul Republicii Moldova, privind retragerea sa din funcţia de premier. Primul ministru şi-a dat demisia a doua zi după ce a fost audiat de procurori în dosarul legat de diploma sa de studii, care, potrivit expertizei efectuate de Ministerul de Interne, ar fi falsă.

La patru zile distanţă, pe 16 iunie, întreg Guvernul de la Chişinău şi-a prezentat oficial demisia

  • 14 iunie – Inundaţiile din capitala Georgiei, Tbilisi, ucid cel puţin nouăsprezece persoane şi eliberează în stradă animalele din grădinia zoologică
  • 18 iunie – Sfântul Scaun a dat publicităţii textul oficial al Enciclicei Papei Francisc intitulată Laudato şi prin care atrage atenţia că societatea de consum, distrugerea mediului şi subjugarea politicii de către economie sunt factori de distrugere a planetei.
  • 18 iunie – Partidul Popular Danez (DF), formaţiune de dreapta populistă şi ostilă imigraţiei, a obţinut în alegerile parlamentare cel mai bun scor electoral din istoria sa (21,1% din sufragii), devenind pentru prima dată cel mai mare partid din blocul de centru-dreapta.
  • 24 iunie – Preşedintele francez François Hollande a avertizat că Franţa nu va tolera acte care aduc atingere securităţii ţării, ca urmare a afacerii Wikileaks care arată că SUA l-au spionat atât pe el cât şi pe predecesorii săi, Nicolas Sarkozy şi Jacques Chirac, în perioada 2006 – 2012
  • 24 iunie – Principalul vinovat în atentatul de la maratonul din Boston din 15 aprilie 2013, Djhokhar Tsarnaev este condamnat la moarte de curtea federală a SUA. El şi-a recunsoacut vinovăţia şi a cerut iertare victimelor sale
  • 26 iunie – „Vinerea Neagră”:

– Cel puţin 37 de persoane, inclusiv numeroşi turişti occidentali, au fost ucise, iar alte 36 au fost rănite în atacurile teroriste comise la două hoteluri de pe litoralul tunisian. Atacul a fost revendicat de gruparea extremistă sunnită Statul Islamic (SI). Zeci de soldaţi au fost ucişi în Somalia într-un atac comis de islamişti ai miliţiilor shebab la o bază a forţei Uniunii Africane, deţinută de un contingent al armatei burundeze. O persoană a fost decapitată într-un atac terorist comis într-o uzină de produse chimice, situată în apropierea localităţii franceze Lyon.

– Cel puţin 27 de oameni au fost ucişi şi alţi 227 au fost răniţi după un atentat şinucigaş pus la cale de Statul Islamic, la Moscheea Shia Imam Sadiq mosque din Kuweit City, Kuweit

– În Siria, tot Statul Islamic a pus la cale uciderea a 146 de civili la Kobanî, cel de-al doilea cel mai sângeros masacru de la începutului conflictului sângeros din ţară, după executarea de către acelaşi grup terorist a 700 de membri ai tribului al-Sheitaat tribe, în estul Siriei, în august 2014

– Şi tot în Siria, un atentator militant al ISIS s-a aruncat în aer, ucigând cel puţin 20 de persoane la Hasakeh

  • 26 iunie – Premierul grec Alexis Tsipras a anunţat că ţara sa se va exprima prin Referendum naţional, la 5 iulie, asupra planului de restructurare a datoriilor ţării propus de creditorii internaţionali
  • 1 iulie – Grecia devine prima economie avansată care a intrat în încetare de plăţi în raport cu FMI după ce Grecia nu a plătit tranşa de 1,5 miliarde de euro pe care o datora Fondului, tranşă care avea scadenţa la 30 iunie.
  • 1 iulie – Rusia suspendă livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute legate de plata acestora
  • 5 iulie – Alegătorii greci resping prin referendum cu 61,31%, cea mai recentă propunere de austeritate şi reforme a Uniunii Europene, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană.

Acest eveniment vine pe fondul unei situaţii financiare fără precedent a Greciei, materializată inclusiv prin faptul că toate băncile greceşti au fost închise în perioada 29 iunie – 20 iulie, iar limita de retragere de numerar de la bancomate a fost de 50 de euro pe zi

  • 8 iulie – Rusia se opune prin veto unei Rezoluţii a ONU care să condamne masacrul de la Srebrenica din anul 1995, care a ucis peste 8000 de bosniaci, drept „genocid”
  • 10 iulie – Cu doar două ore înaintea termenului-limită, guvernul grec prezintă creditorilor externi un plan de restructurare a datoriilor ţării, care conţine condiţii mult mai dure pentru economia elenă chiar decât planul extern respins prin referendum la 5 iulie
  • 11 iulie – Premierul sârb Aleksandar Vučić este atacat cu pietre şi alte obiecte în momentul în care încerca să se reculeagă la un monument închinat genocidului asupra bosniacilor de la Srebrenica din anul 1995
  • 13 iulie – Liderii din zona Euro cad de acord asupra planuluid e reforme propus de guvernul grec pentru restructurarea datoriilor externe, iar la 15 iulie Parlamentul de la Atena ratifică acest acord
  • 13 iulie – Ministrul olandez de externe, Jeroen Dijsselbloem, a fost reales preşedinte al Eurogrupului pentru cel de-al doilea mandat
  • 14 iulie – Sonda spaţială New Horizons, lansată de NASA în 2006, a trecut în cel mai apropiat punct de planeta pitică Pluto. După o călătorie de 5 miliarde de kilometri, New Horizons a trecut la doar 12.430 km de Pluto, la ora 11,49 GMT. „Întâlnirea” este considerată de specialişti principalul eveniment spaţial al anului 2015.
  • 14 iulie – Oamenii de ştiinţă de la Centrul European de Cercetări Nucleare din Geneva au anunţat descoperirea unei noi particule subatomice numită pentaquark. Existenţa acestui tip de particulă a fost prezisă din 1964 de fizicienii Murray Gell Mann şi George Zweig.
  • 14 iulie – Marile puteri din grupul „5 plus 1” (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania) şi Iranul au încheiat la Viena, după aproape doi ani de negocieri intense, un acord final asupra programului nuclear iranian, acord care să garanteze caracterul strict paşnic ale acestui program, în contrapartidă cu ridicarea sancţiunilor internaţionale impuse Teheranului.
  • 15 iulie – Un raport preliminar al Dutch Safety Board pe tema investigaţiei asupra prăbuşirii zborului Malaysia Airlines Flight MH17, arată că rebelii pro-ruşi sunt responsabili pentru dezastrul din 17 iulie 2014
  • 20 iulie – Consiliul de Securitate al ONU a aprobat în unanimitate Pactul Nuclear între Iran şi grupul celor şase mai puteri ale lumii, care prevede angajamente clare ale Teheranului în schimbul relaxării sancţiunilor economice la adresa acestei ţări
  • 20 iulie – O explozie uriaşă în oraşul turc Suruç, Turcia, situat in apropierea graniţei cu Siria, în care şi-au pierdut viaţa 31 de persoane şi peste 100 au fost rănite. La origine s-a aflat un atac sinucigaş ISIS
  • 20 iulie – După 54 de ani de îngheţ diplomatic, a avut loc restabilirea oficială a relaţiilor diplomatice între Cuba şi Statele Unite ale Americii, prin redeschiderea ambasadelor la Havana şi Washington.
  • 25 iulie – Parlamentul tunisian a aprobat o nouă lege antiteroristă care permite aplicarea pedepsei cu moartea pentru terorism
  • 27 iulie – Bursele din China au scăzut cu peste 8%, cel mai semnificativ declin din ultimii opt ani, chiar dacă Executivul chinez a anunţat recent o serie de măsuri menite să oprească prăbuşirea pieţei bursiere chineze
  • 28 iulie – Barack Obama devine primul preşedinte american care susţine un discurs în faţa Uniunii Africane, el încurajând ţările lumii să strângă legăturile economice cu această parte a a lumii, dar aducând şi critici mai ale în privinţa stării democraţiei din ţările africane
  • 30 iulie – Republica Moldova, condusă de la mijlocul lunii iunie de un guvern interimar după demisia lui Chiril Gaburici, are un nou guvern: premierul desemnat Valeriu Streleţ primeşte votul de încredere al Parlamentului.
  • 30 iulie – Rusia şi-a exercitat dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, împiedicând astfel adoptarea Rezoluţiei care prevedea înfiinţarea unui tripunal penal internaţional care să investigheze prăbuşirea zborului 17 al Malaysia Airlines la 17 iulie 2014 în regiunea Doneţk, în Ucraina, la circa 40 de kilometri de graniţa cu Rusia
  • 30 iulie – Un val de căldură excesivă a atins o parte din Orientul Mijlociu, astfel că la Bagdad s-au înregistrat 50 °C, iar în oraşul iranian Bandar Mahshahr s-a înregistrat temperatura de nu mai puţin de 74 °C
  • 31 iulie – Franţa a agreat să plătească Rusiei 1,6 miliarde euro ca sume returnate şi compensaţii pentru ruperea contractului privind livrarea de către Paris a două nave de război, ca urmare a intervenţiei ruse în Ucraina
  • 5 august – Prim-ministrul malayezian Najib Razak a confirmat că rămăşiţele avionului descoperite în Oceanul Indian aparţin Boeingului care asigura zborul MH370 al companiei Malaysia Airlines şi care a disparut în data de 8 martie 2014. Este prima dovadă palpabilă a prăbuşirii aeronavei
  • 6 august – Supravieţuitori ai bombardamentului atomic, oficiali japonezi şi diplomaţi străini au asistat la Hiroshima, alături de alte zeci de mii de persoane, la comemorarea a 70 de ani de la primul atac nuclear din istorie, în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial.
  • 10 august – Un studiu ştiinţific, parte a studiului Galaxy And Mass Assembly (GAMA), după ce a examinat blocuri imense de spaţiu îndepărtat, aflate la mai multe miliarde de ani lumină depărtare, a concluzionat că universul „se stinge încet”. Cercetătorii au măsurat energia produsă de 200.000 de galaxii, descoperind că este de două ori mai redusă decât cea generată acum 2 miliarde de ani.
  • 13 august – Cel puţin 76 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 212 au fost rănite într-un atentat cu maşină capcană la Bagdad, în Irak, acesta fiind revendicat de teroriştii de la Statul Islamic
  • 20 august – Prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras, îşi anunţă demisia şi cere alegeri anticipate pe 20 septembrie.
  • 20 august – National Oceanic and Atmospheric Administration din SUA a raportat că luna iulie 2015 a fost cea mai călduroasă lună din istorie, din perspectivă globală, de când se realizează astfel de măsurători din anul 1880
  • 25 august – Regizorul ucrainean Oleg Senţov, care s-a opus anexării Crimeii la teritoriul rus, a fost condamnat pentru „terorism” la 20 de ani de închisoare de un tribunal din sudul Rusiei.
  • 9 septembrie – Regina Elisabeta a II-a a devenit monarhul britanic cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii (63 de ani şi şapte luni), surclasând-o pe regina Victoria, stră-străbunica sa.
  • 10 septembrie – Rămăşiţe ale unei vechi specii umane (Homo naledi) au fost descoperite într-o peşteră din Africa de Sud din care au fost exhumate osemintele a 15 hominizi. Echipa de cercetători care efectuează săpăturile arheologice a formulat ipoteza că aceste vechi rude îndepărtate ale omului practicau deja rituri funerare.
  • 18 septembrie – Autorităţile de reglementare din SUA au acuzat compania germană Volkswagen de instalarea unor sisteme electronice speciale, pentru evitarea standardelor referitoare la poluare. După anunţul americanilor, a urmat extinderea investigaţiilor în Asia şi Europa, dar şi declinul puternic al acţiunilor companiei. Portofoliul Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Lamborghini, Skoda, Seat, Bentley, Audi și Bugatti, dar și camioanele MAN și Scania.

– La 22 septembrie, surse din Board-ul de supraveghere al companiei germane, arătau că directorul general al Volkswagen, Martin Winterkorn, va fi demis în urma acuzaţiilor autorităţilor din SUA privind instalarea unor sisteme electronice speciale, pentru evitarea standardelor referitoare la poluare, la maşinile diesel comercializate de cel mai mare producător auto din lume. A doua zi Winterkorn şi-a prezentat demisia din funcţie iar la 25 septembrie Matthias Muller, director al companiei Porsche, a fost avansat în funcţia de director general al grupului Volkswagen.

  • 18 septembrie – Cupa Mondială de Rugby din 2015 a fost declarată deschisă la Stadionul Twickenham din Londra de preşedintele World Rugby împreună cu Prinţul Henry de Wales.
  • 19 septembrie – Camera superioară a Parlamentului japonez a aprobat controversata legislaţie care permite pentru prima dată de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, trimiterea de soldaţi într-un conflict în străinătate.
  • 19 septembrie – Papa Francisc începe o vizită de trei zile în Cuba. Suveranul Pontif a contribuit esenţial la detensionarea relaţiilor dintre Statele Unite şi Cuba.
  • 20 septembrie – Alegeri anticipate în Grecia câştigate clar de Syriza. Partidul lui Alexis Tsipras a obţinut 35,46% din voturile exprimate, ceea ce îi aduce 145 din cele 300 de locuri din Parlament, cu patru mai puţine decât la alegerile din ianuarie care l-au adus pentru prima dată pe Tsipras la putere.
  • 24 septembrie – Papa Francisc devine primul suveran pontif care ţine un discurs în faţa Camerelor reunite ale Congresului american. El a abordat mai multe probleme: avortul, importanţa familiei şi a căsătoriei, schimbările climatice, imigraţia şi criza refugiaţilor cauzate de tulburări la nivel mondial, un comportament de afaceri adecvat şi eliminarea la nivel mondial a pedepsei capitale.
  • 24 septembrie – Peste 700 de persoane au murit şi peste 800 au fost rănite în busculada produsă la Mina, în apropierea oraşului sfânt musulman Mecca, din Arabia Saudită, în cea mai gravă tragedie întâmplată în ultimii 25 de ani în timpul pelerinajului anual (Hajj), la care participă două milioane de oameni.
  • 27 septembrie – Alianţa separatistă condusă de către liderul catalan Artur Mas a obţinut 72 din cele 135 de mandate ale Parlamentului Catalan, după numărarea a 99% din voturi la alegerile regionale din Catalonia. Lista lui Mas, „Junts pel si” (Împreună pentru da), a obţinut 62 de mandate dintre aceste mandate, iar „Candidatura d’Unitat Popular” (CUP, extremă stânga) zece.
  • 28 septembrie: NASA afirmă că a găsit cea mai bună dovadă de existenţă a apei lichide pe Marte. Un studiu publicat în revista Nature Geoscience arată că în dungile de culoare închisă care apar pe suprafaţa planetei Marte au fost găsite semne ale prezenţei unor săruri minerale „hidratate”, care necesită apă pentru a se forma.
  • 30 septembrie – Rusia a început intervenţia militară în Siria, prin atacuri aeriene asupra grupurilor militante care se opun Guvernului sirian, incluzând al-Qaeda în Levant, Statul Islamic şi opozanţii rebeli
  • 4 octombrie – Cel puţin 17 persoane au murit în urma unor furtuni extrem de violente, urmate de inundaţii masive, care au avut loc în cursul nopţii de 3 octombrie spre 4 octombrie în sud-estul Franţei, în zona cunoscută sub numele „Coasta de Azur”, numeroase vehicule şi case fiind duse de viituri în Marea Mediterană
  • 5 octombrie – Coaliţia guvernamentală de centru-dreapta din Portugalia a câştigat alegerile legislative din 4 octombrie, considerate un test pentru măsurile sale dure de austeritate, dar eşecul său de a obţine majoritatea va genera probabil instabilitate politică
  • 8 octombrie – FIFA i-a suspendat din toate activităţile legate de fotbal pe Sepp Blatter, Michel Platini (preşedinte UEFA) şi Jérôme Valcke, pentru 90 de zile, pe fondul acuzaţiilor de corupţie la adresa forului internaţional
  • 9 octombrie – Tunisian National Dialogue Quartet a câştigat Premiul Nobel pentru Pace pe 2015, pentru „contribuţia decisivă la construirea unei democraţii pluraliste în Tunisia după Revoluţia de Iasomie din 2011”
  • 10 octombrie – Explozia a două bombe plasate lângă Gara Centrală din Ankara, în timpul unei manifestaţii de protest împotriva conflictului dintre Turcia şi militanţii kurzi, s-a soldat cu cel puţin 97 de morţi şi peste 250 de răniţi, fiind cel mai grav atentat din istoria Turciei
  • 11 octombrie – Aleksandr Lukaşenko câştigă alegerile prezidenţiale din Belarus cu o majoritate de 83,49% din voturile exprimate
  • 18 octombrie – Judecătorii moldoveni au decis, plasarea în arest preventiv a fostului premier Vlad Filat, acuzat de fraude bancare și luare de mită. Fostul premier moldovean va contesta la o instanță superioară decizia și a depus o plângere penală împotriva denunțătorului său, Ilan Shor, pe care îl acuză că a făcut declarații false.

În prealabil, la 15 octombrie, Parlamentul moldovean a votat pentru ridicarea imunității parlamentare a fostului premier Vlad Filat, acuzat de implicare în fraudele de la Banca de Economii (BEM)

  • 27 octombrie – Taxele de roaming pentru a suna, trimite mesaje text și a utiliza internet mobil în altă țară din UE vor fi interzise începând cu 15 iunie 2017 – a hotărât Parlamentul European printr-o reglementare
  • 29 octombrie – Guvernul proeuropean din Republica Moldova, condus de premierul Valeriu Streleţ, a fost demis printr-o moţiune de cenzură, care a fost votată de 65 de parlamentari, iar 18 parlamentari au votat împotrivă. Moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Valeriu Streleţ, care era susţinut în Parlament de Alianţa pentru Integrare Europeană – formată din Partidul Liberal-Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PD) şi Partidul Liberal (PL) -, a fost depusă de Partidul Socialiştilor (PSRM) şi de Partidul Comuniştilor (PCRM). Moţiunea de cenzură a fost depusă în contextul mişcărilor de contestare a Guvernului proeuropean condus de Valeriu Streleţ (organizate de Platforma Demnitate şi Adevăr şi forţele politice ale opoziţiei de stânga şi extremă-stânga) şi al arestării fostului premier Vlad Filat, acuzat de fraude bancare şi luare de mită.

La 30 octombrie, preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe vicepremierul liberal Gheorghe Brega în functia de premier interimar al Republicii Moldova până la numirea unui nou Guvern

  • 30 octombrie – Oficialii americani au anunţat că SUA vor trimite trupe terestre în Siria, pentru prima dată de la începutul campaniei de luptă împotriva Statului Islamic, care s-a desfăşurat până acum doar pe cale aeriană. Trupele terestre vor oferi asistenţă şi consiliere forţelor rebele care luptă împotriva jihadiştilor ISIL, au declarat mai mulţi oficiali americani, citaţi de CNN
  • 31 octombrie – Un avion de pasageri, cu 224 de persoane la bord, ce plecase din staţiunea egipteană Sharm el-Sheikh către oraşul rusesc Sankt Petersburg s-a prabuşit în centrul Sinaiului. Aeronava avea la bord 214 pasageri ruşi şi 3 ucraineni. Nu există supravieţuitori. Organizaţia teroristă Statul Islamic susţine, pe reţelele de socializare, că a doborât avionul rusesc însă ancheta în curs arată că este probabil ca aeronava să se fi dezintegrat în aer din cauza unor defecţiuni tehnice
  • 1 noiembrie – Aproximativ 54 de milioane de alegători au votat în cadrul alegerilor legislative cruciale din Turcia într-un context de tensiune marcat de conflictul kurd şi violenţele jihadiste din Siria. Rezultatul: victoria zdrobitoare a formaţiunii politice înfiinţate de preşedintele Recep Erdogan, contrar tuturor pronosticurilor, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării şi-a asigurat o majoritate confortabilă în Parlamentul de la Ankara, după ce a obţinut aproape 50% din voturi, adică 316 mandate din totalul de 550. Componenţa Parlamentului va fi completată de alte trei partide, social-democraţi (134 de locuri), naţionalişti (41 de locuri) şi pro-kurzi.
  • 7 noiembrie – Kievul a anunţat că a încheiat ultima etapă a retragerii armamentului de pe linia frontului, în estul rebel prorus al ţării, unde confruntări sporadice s-au intensificat în ultimele zile, în pofida unui armistiţiu
  • 7 noiembrie – Liderii Taiwanului şi Chinei şi-au strâns mâna, într-o întâlnire istorică, marcând primul contact la vârf între cei doi foşti inamici din timpul Războiului Rece, despărţiţi în urma războiului civil, în urmă cu 66 de ani
  • 9 noiembrie – Un raport al Agenţiei Mondiale Antidoping scoate la lumină sistemul rus de dopare a atleţilor şi ascundere a dovezilor şi a pus la îndoială credibilitatea unei naţiuni desemnate să găzduiască şi în anii următori competiţii sportive de cel mai înalt nivel. Scandalul are ramificaţii uriaşe şi implică serviciile secrete din Rusia. Propunerea comisiei care a elaborat raportul este excluderea Rusiei din toate competiţiile atletice majore pe o perioadă care să cuprindă şi Jocurile Olimpice de la Rio din 2016. O decizie în acest sens ar putea veni chiar la sfârşitul săptămânii.
  • 9 noiembrie – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, UNESCO, a votat împotriva obţinerii de către Kosovo a statutului de membru deplin, după ce mai puţin de două-treimi din ţări au votat pentru
  • 10 noiembrie – Congresul american a adoptat proiectul de lege privind apărarea pe 2016, care autorizează acordarea de armament letal Ucrainei în valoare de 50 de milioane de dolari şi interzice în continuare transferul de deţinuţi de la Guantanamo pe teritoriul Statelor Unite.
  • 10 noiembrie – Guvernul Portugaliei, condus de premierul social-democrat Pedro Passos Coelho, a fost demis, la doar două săptămâni de la învestitură, după ce opoziţia de stânga a respins programul de austeritate al Executivului de centru-dreapta
  • 10 noiembrie – Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, avertizează preşedintele Vladimir Putin, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică
  • 11 noiembrie – Curtea Constituţională din Spania a acceptat să examineze contestaţia depusă de Guvernul central împotriva planurilor de independenţă ale Parlamentului regional din Catalonia, blocând astfel demersul pe termen nedefinit
  • 12 noiembrie – Cel puţin 37 de persoane au fost ucise, iar alte 181 au fost rănite în două atentate sinucigaşe comise într-o zonă aflată sub controlul mişcării Hezbollah situată la periferia oraşului libanez Beirut. Organizaţia teroristă Stat Islamic revendică atentatul
  • 12 noiembrie – Rusia şi Coreea de Nord au semnat un acord pentru prevenirea incidentelor armate ca urmare a desfăşurării activităţilor militare de către cele două state şi soluţionarea acestora pe cale amiabilă
  • 12 noiembrie – Confruntări între poliţie şi tineri care participau la o manifestaţie în centrul Atenei au izbucnit în timpul primei greve generale cu care se confruntă Guvernul de stânga al lui Alexis Tsipras
  • 13 – 14 noiembrie – Cel puţin 130 de persoane au fost ucise la Paris, de la Bataclan şi până la Stade de France, în cel puţin 6 zone, peste 350 de oameni fiind răniţi, iar starea de urgenţă a fost decretată în urma atacurilor care au însângerat capitala franceză în noaptea de vineri spre sâmbătă. Atentatul a fost revendicat de organizaţia teroristă stat islamic.

Printre decedaţi se află şi doi români, Mariana Lacramioara Pop, din Maramures, care avea 29 de ani şi iubitul ei, Ionuţ Ciprian Calciu – de 32 de ani, din Tulcea. S-au cunoscut în Franţa unde veniseră la muncă, în urmă cu mai mulţi ani. Aveau acum împreună un baieţel de un an şi jumătate.

  • 14 noiembrie – Linia de mare viteză (LGV) Paris-Strasbourg nu va mai fi inaugurată în aprilie 2016, după cum programase iniţial compania feroviară de transport din Franţa (SNCF), din cauza accidentului feroviar din apropiere de Strasbourg, soldat cu 11 persoane care au murit şi 27 de oameni răniţi, dintre care 11 în stare gravă. Trenul efectua o cursă de probă, rulând cu viteza de 350 de km/h într-o curbă, când a deraiat în localitatea Eckwersheim, în apropiere de Strasbourg, situat în nord-estul Franţei, declanşându-se un incendiu la bordul acestuia.
  • 15 noiembrie – Preşedintele american, Barack Obama, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au convenit asupra necesităţii unei politici de tranziţie în Siria, coordonată chiar de oficiali sirieni în colaborare cu ONU, în cadrul summitului G20 din Antalya
  • 16 noiembrie – Preşedintele francez Francois Hollande a declarat într-un discurs în faţa camerelor reunite ale parlamentului că „Franţa nu este angajată într-un război al civilizaţiilor”, deoarece „asasinii” care au comis atentatele de la Paris „nu reprezintă nicio civilizaţie”. Hollande a făcut apel la francezi să dea dovadă de „perseverenţă şi de unitate”, în urma atacurilor din 13 noiembrie soldate cu 129 de morţi şi 352 de răniţi.
  • 20 noiembrie – Cel puţin 27 persoane au fost ucise în urma luării de ostatici din capitala statului Mali, Bamako, care s-a încheiat după-amiază, după intervenţia forţelor speciale. Teroriştii au luat ostatice 170 de persoane, dimineaţă, 80 dintre acestea fiind eliberate după o intervenţie a forţelor de ordine. Un grup islamist african, afiliat reţelei Al-Qaida, a revendicat atacul
  • 20 noiembrie – Statele membre ale Uniunii Europene au decis să înăsprească imediat controalele la frontierele externe ale blocului comunitar asupra tuturor persoanelor, inclusiv a cetăţenilor europeni. Decizia a fost luată la reuniunea extraordinară de la Bruxelles a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), solicitată de Franţa pentru a coordona răspunsul comun european în faţa ameninţării teroriste, în urma atacurilor de la 13 noiembrie de la Paris
  • 24 noiembrie – Armata turcă a doborât un bombardier rus, la frontiera dintre Siria şi Turcia. Ankara susţine că avionul militar rus intrase câteva secunde în spaţiul aerian turc, iar Moscova a explicat că avionul nu a intrat deloc în spaţiul aerian turc. Cei doi piloţi ai avionului s-au catapultat, unul fiind împuşcat mortal de insurgenţi sirieni de etnie turcă, iar celălalt fiind salvat într-o operaţiune specială.

„Acest eveniment tragic va avea consecinţe serioase pentru relaţiile ruso-turce. Noi am considerat întotdeauna Turcia nu pur şi simplu un vecin apropiat, ci un stat prieten. Nu ştiu cine a avut nevoie de ceea ce s-a întâmplat astăzi, în mod singur nu noi’, a spus preşedintele rus. Liderul rus a subliniat că după acest incident, ‘în loc să stabilească un contact cu noi (cu Rusia), partea turcă s-a adresat partenerilor săi din NATO pentru a discuta această problemă’. ‘Ca şi cum noi am doborât un avion turcesc, nu ei unul de-al nostru”, şi-a exprimat preşedintele rus Vladimir Putin nemulţumirea.

  • 25 noiembrie – Rusia a oprit livrările de gaze naturale spre Ucraina, deoarece Kievul nu a achitat în avans fondurile necesare pentru achiziţiile de gaze, ceea ce creează „riscuri grave” la adresa livrărilor de gaze ruseşti spre Europa, a anunţat grupul energetic rus Gazprom
  • 26 noiembrie – Preşedintele Franţei, François Hollande, s-a întâlnit la Moscova cu omologul său rus Vladimir Putin, într-o încercare de a apropia poziţiile rusă şi americană privind Siria şi lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), responsabilă de atentatele din 13 noiembrie de la Paris şi pe care vrea să o atace printr-o coaliţie lărgită. În continuarea unei intense săptămâni diplomatice, Hollande a avut o întrevedere dimineaţa, la Paris, cu premierul italian Matteo Renzi, după ce a discutat anterior, în cursul săptămânii, cu cancelarul german Angela Merkel, cu preşedintele SUA, Barack Obama, şi cu premierul britanic David Cameron
  • 27 noiembrie – Rusia a decis să suspende regimul fără vize cu Turcia de la începutul lui 2016, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov, la finalul întrevederii cu omologul său sirian Walid Muallem. „Considerăm că autorităţile turce au depăşit limitele admisibilului şi riscă să ducă Turcia într-o situaţie extrem de grea şi din punct de vedere al intereselor naţionale, şi din punct de vedere al situaţiei din regiune”, a spus Lavrov.

– La 28 noiembrie, un decret semnat preşedintele rus Vladimir Putin prevede o serie de măsuri de retorsiune contra Ankarei, de la restricțiile comerciale la interdicții de angajare a cetățenilor turci, dar decizia privind modul cum acestea vor fi aplicate rămâne la latitudinea guvernului

  • 27 noiembrie – Franţa a informat Consiliul Europei că a decis suspendarea aplicării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, ca urmare a instituirii stării de urgenţă după atacurile teroriste de pe 13 noiembrie
  • 30 noiembrie – Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Barack Obama au discutat timp de aproape o jumătate de oră în marja Conferinţei internaţionale privind schimbările climatice (COP21), care s-a deschis oficial la Paris. Conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cei doi preşedinţi s-au exprimat în favoarea unui început de reglementare politică în Siria, iar potrivit unui oficial al Casei Albe, discuţia s-a referit la criza din Siria şi la situaţia din Ucraina. Preşedintele Barack Obama a subliniat importanţa ca atacurile aeriene să vizeze ţinte ale Statului Islamic şi nu grupări rebele care se opun preşedintelui sirian Bashar al-Assad
  • 2 decembrie – Miniştrii de externe ai NATO, reuniţi la Bruxelles, au invitat Muntenegru să se alăture Alianţei Atlantice de Nord, care îşi continuă expansiunea în Balcani, în pofida opoziţiei Rusiei. Această decizie istorică de a începe convorbiri de aderare cu Muntenegru a fost luată în unanimitate de către cei 28 de şefi ai diplomaţiilor din NATO. Muntenegru ar trebui să devină, în 18 luni până la doi ani, al 29-lea membru al Alianţei, ale cărei relaţii, de la începutul crizei ucrainene, în 2013, cu Rusia sunt îngheţate
  • 3 decembrie – Primele raiduri aeriene britanice în Siria, imediat după ce Camera Comunelor de la Londra a votat cu o majoritate confortabilă autorizarea cerută de premierul David Cameron de intervenţie aeriană împotriva ISIS
  • 5 decembrie – Cel puţin 32 de muncitori au murit în urma unui incendiu izbucnit pe o platformă petrolieră a companiei azere de stat SOCAR din Marea Caspică, iar alţi 42 de angajaţi au fost salvaţi
  • 6 decembrie – Frontul Naţional (FN, extremă dreapta) a obţinut o victorie în urma primului tur al alegerilor regionale din Franţa, cu aproximativ 30% din voturile exprimate, clasându-se înaintea dreptei aliate cu formaţiuni de centru şi mult înaintea stângii
  • 7 decembrie – Premierul leton Laimdota Straujuma şi-a anunţat demisia, invocând slaba performanţă a guvernului său, susţinut de o coaliţie tripartită de centru-dreapta. Şefa guvernului de la Riga a făcut acest anunţ în urma unei întâlniri cu preşedintele Raimonds Vejonis, care şi-a exprimat nemulţumirea faţă de activitatea executivului condus de Laimdota Straujuma
  • 8 decembrie – Premierul irakian Haider al-Abadi a cerut NATO să-și folosească autoritatea pentru a determina Turcia, stat membru al Alianței Nord-Atlantice, să-și retragă trupele în cel mai scurt timp din nordul Irakului
  • 8 decembrie – Peste 50.000 de pelerini s-au strâns în Piaţa San Pietro din Roma pentru a asista la ceremonia deschiderii Jubileului extraordinar al Anului Milostivirii, care are o semnificație specială pentru că se sărbătorește la 50 de ani de la încheierea Conciliului Vatican II (1962-1965)
  • 11 decembrie – Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat aviaţiei care acţionează în Siria să respingă orice atac şi a subliniat că Moscova nu va mai tolera nicio intervenţie împotriva sa, indiferent din partea cui ar veni
  • 11 decembrie – Peste 50 de persoane au murit şi alte 80 au fost rănite, într-un triplu atentat cu maşini capcană în Tel Tamer, un oraş aflat sub controlul miliţiei kurde, din nord-estul Siriei. Gruparea YPG luptă împotriva reţelei teroriste Stat Islamic din Siria, fiind susţinută de forţele americane
  • 12 decembrie – În total 195 de state au adoptat, la Paris, în unanimitate, primul acord universal, cu caracter constrângător, în lupta împotriva încălzirii globale, în cadrul Conferinţei ONU pe tema modificărilor climatice. Acordul vizează atât o transformare – în următoarele decenii – a economiei mondiale bazate pe combustibili fosili, cât şi o încetare a ritmului încălzirii globale. Documentul prevede limitarea creşterii temperaturii medii la nivel global la mai puţin de două grade Celsius. Acesta este primul acord care obligă toate ţările să se angajeze să-şi reducă emisiile de carbon
  • 13 decembrie – Frontul Naţional nu a obţinut victoria în nicio regiune în turul doi al alegerilor regionale din Franţa, dreapta a învins în şapte regiuni metropolitane, iar stânga în cinci, pe când în Corsica s-a impus lista naţionalistă. Frontul Naţional (extrema dreaptă) se clasează astfel abia pe a treia poziţie în urma turului doi al alegerlor regionale după ce în primul tur adunase cele mai multe voturi
  • 14 decembrie – Arabia Saudită a anunţat formarea unei coaliţii militare islamice de 34 de ţări pentru a lupta împotriva terorismului. „Statele menţionate au decis formarea unei alianţe militare conduse de Arabia Saudită pentru a lupta împotriva terorismului, cu un centru comun de operaţiuni la Riyadh pentru a coordona şi sprijini operaţiunile militare”, se arată în comunicat. Numersoase ţări arabe, precum Egipt, Qatar, Emiratele Arabe Unite, alături de ţări islamice ca Turcia, Malaysia, Pakistan şi state arabe din Golf şi africane au fost menţionate
  • 15 decembrie – Secretarul de stat american, John Kerry, s-a aflat la Moscova pentru discuţii cu Rusia privind procesul politic menit să pună capăt războiului civil din Siria. Oficialul american a avut întrevederi cu preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cu ministrul de Externe, Serghei Lavrov
  • 16 decembrie – Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, la întâlnirea anuală cu jurnaliştii ruşi şi străini, că doborârea bombardierului rus a fost un „act inamic” al Turciei pentru a face pe placul Statelor Unite, avertizând că forţele ruse vor doborî orice aparat militar turc care va intra în Siria

Sursa : Rador

Foto : familyroommedia.com