O nouă rundă de negocieri de pace între Ucraina și Rusia, de data aceasta în format de videoconferință

01.04.2022

Delegaţiile ucraineană şi rusă au început vineri o nouă rundă de negocieri, de data aceasta în format de videoconferinţă, pentru a identifica o soluţie la conflictul între cele două ţări în urma deciziei Moscovei de a invada statul vecin, relatează EFE.

Anunţul privind începerea acestei noi runde de discuţii a fost făcut de partea ucraineană, de către Mihailo Podoliak, unul dintre membrii delegaţiei de negociatori a Ucrainei, totodată consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, conform Ukrinform.

Negocierile continuă prin videoconferinţă cu participarea subgrupurilor de lucru’, a spus el, fără a oferi mai multe detalii despre această nouă rundă de dialog.

De partea rusă, negociatorul şef, Vladimir Medinski, reprezentantul Kremlinului, a confirmat debutul discuţiilor, notează AFP.

Continuăm negocierile prin videoconferinţă. Poziţiile noastre cu privire la Crimeea şi Donbas nu s-au schimbat‘, a indicat Medinski pe canalul Telegram, referindu-se la cele două regiuni ucrainene, dintre care una a fost anexată de Rusia în 2014, iar cealaltă se află parţial sub controlul separatiştilor proruşi. El a publicat trei fotografii de la aceste discuţii, care de partea rusă se desfăşoară în biroul administraţiei prezidenţiale de la Kremlin.

Ultimele contacte între cele două ţări au avut loc la 29 martie la Istanbul, cu medierea guvernului turc.

La precedenta rundă de negocieri nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte convenirea unei încetări a focului în războiul care face ravagii în Ucraina din 24 februarie, dar Moscova a promis să-şi reducă ofensiva asupra Kievului şi a altor oraşe mari din ţară.

Moscova trebuie să răspundă la o serie de propuneri ucrainene în vederea încheierii unui acord.

Kievul a acceptat neutralitatea Ucrainei şi renunţarea la aderarea la NATO, cu condiţia ca securitatea să-i fie garantată de către alte ţări în faţa Rusiei. În acest scop, Ucraina cere Rusiei, printre altele, să semneze un tratat internaţional, potrivit surselor. Delegaţia ucraineană a fost de acord ca statutul Donbasului şi al Crimeii să fie negociat mai târziu, conform surselor.

Aceste propuneri, calificate drept un prim progres de către Medinski la începutul acestei săptămâni, au fost făcute în timpul discuţiilor cu prezenţă fizică la Istanbul.

Moscova a dat asigurări că îşi va reduce operaţiunile militare în direcţia Kiev şi Cernigov, dar bombardamentele au continuat, iar retragerea din cele două regiuni seamănă mai degrabă a regrupare.

Pe de altă parte, Rusia intenţionează să-şi consolideze ofensiva în Est pentru a prelua controlul asupra întregului Donbas, notează AFP. 


Forţele ruse încep să se retragă centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl, asupra căreia au preluat controlul în prima zi a invaziei Ucrainei la 24 februarie, a indicat miercuri un înalt responsabil al Pentagonului, notează AFP.

Armata rusă a început să se retragă de pe aeroportul Gostomel, la nord-vest de Kiev, iar ‘Cernobîl este o altă zonă în care încep să se repoziţioneze, părăsind Cernobîl şi mergând în Belarus’, a declarat presei acestui înalt responsabil care a solicitat anonimatul.

Credem că sunt pe punctul de a pleca, nu vă pot spune dacă au plecat cu toţii‘, a adăugat el.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a încetat, din 9 martie, să mai primească date în direct de la Cernobîl şi şi-a exprimat îngrijorarea duminică în legătură cu lipsa de rotaţie a personalului din 20 martie.

Reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat în 1986, cauzând cea mai gravă catastrofă nucleară civilă din istorie. În prezent reactorul este acoperit cu un sarcofag dublu, unul construit de sovietici şi deja avariat, altul, mai modern, inaugurat în 2019.

Celelalte trei reactoare ale centralei au fost închise progresiv după catastrofă, ultimul în anul 2000.

Aeroportul militar Antonov din Gostomel a fost atacat de forţele ruse la 25 februarie, a doua zi după declanşarea invaziei Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a mai spus că ‘mai puţin de 20%’ din forţele ruse a căror înaintare asupra Kievului a fost blocată de rezistenţa ucraineană ‘încep să se repoziţioneze’ în direcţia Belarusului.

Considerăm că se repoziţionează în Belarus. Nu avem un număr exact, dar aceasta este estimarea noastră preliminară‘, a spus John Kirby într-un briefing de presă, subliniind că niciuna dintre unităţi nu pare să părăsească vecinătatea Ucrainei.

‘Nu este un detaliu’, a insistat el. ‘Dacă ruşii ar fi serioşi în privinţa unei detensionări, pentru că asta afirmă, i-ar trimite acasă. Dar nu asta fac’, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Moscova, care susţine că doreşte să se concentreze asupra regiunii Donbas, unde sunt situate zonele separatiste Doneţk şi Lugansk, s-a angajat ‘să-şi reducă radical activitatea militară în direcţia Kiev şi Cernigău’, în nordul ţării.

Cu toate acestea, bombardamentele nu au încetat, mai ales în estul ţării şi în jurul Kievului, a ţinut să adauge John Kirby.

De același autor

Related Articles