Phishing-ul, capcana digitală care folosește frica, graba și autoritatea. Sociologul Adrian Jurjica: „Tehnologia este doar interfața”

Phishing-ul nu mai înseamnă doar celebrul e-mail de la un „prinț nigerian” care promite o avere în schimbul datelor bancare. Astăzi, fraudele informatice au devenit mai sofisticate. Infractorii cibernetici folosesc nu doar tehnologia, ci și manipularea socială pentru a-i determina pe oameni să dea click, să ofere informații personale sau datele cardului bancar.

Articol editat de Valentina Adam, 7 iunie 2026, 08:29

Despre acest fenomen a vorbit, la Radio Reșița, sociologul Adrian Jurjica, care explică faptul că phishing-ul trebuie înțeles nu doar ca o fraudă informatică, ci și ca o formă de manipulare socială mediată tehnologic.

Prima întâlnire cu acest tip de fraudă a fost, pentru Adrian Jurjica, un mesaj care astăzi pare aproape clasic: un e-mail de la un presupus prinț din Nigeria, care susținea că a devenit moștenitor și avea nevoie de ajutor pentru a transfera o sumă de bani.

„Uite-a ce noroc pe capul meu. Cum o fi găsit taman pe mine?”, a spus sociologul, explicând că, deși la acel moment fenomenul era nou pentru mulți utilizatori, instinctul i-a spus că mesajul nu era în regulă.

Ulterior, astfel de mesaje au început să apară tot mai des, săptămânal, devenind una dintre primele forme cunoscute de fraudă informatică întâlnite de utilizatorii obișnuiți.

Ce este phishing-ul și cum funcționează

Potrivit sociologului Adrian Jurjica, phishing-ul are două dimensiuni importante. Prima este cea tehnică. Din această perspectivă, phishing-ul este o metodă de fraudă informatică prin care victimele sunt determinate să divulge informații sensibile sau să efectueze anumite acțiuni.

Aceste acțiuni pot părea banale: un click pe un link, completarea unui formular, introducerea unor date personale sau bancare. În realitate, consecințele pot fi grave.

Un simplu click poate duce utilizatorul pe un site fals sau poate permite instalarea unui program malițios pe dispozitiv. În funcție de modul în care este construit acel malware și de nivelul de securitate al telefonului, tabletei sau calculatorului, atacatorii pot ajunge la e-mailuri personale, documente, parole sau alte informații sensibile.

„S-ar putea ca în momentul în care ai dat click să te trezești și cu un malware pe calculator. Este un program informatic de care tu nu ești conștient și care nu mai are nevoie ca tu să-i furnizezi informații, pentru că el se servește”.

Phishing-ul, o formă de manipulare socială

Dincolo de partea tehnică, phishing-ul are și o componentă sociologică. Adrian Jurjica spune că, din această perspectivă, phishing-ul reprezintă o formă de manipulare socială mediată tehnologic.

Cu alte cuvinte, tehnologia este doar canalul prin care atacatorul ajunge la victimă. Elementul esențial este însă relația socială creată artificial, prin frică, încredere, autoritate sau promisiunea unui câștig.

„Deja nu mai discutăm despre tehnologie. Discutăm despre relațiile sociale. Tehnologia este doar o interfață”, a explicat sociologul.

Infractorii cibernetici folosesc momeli diferite și le trimit către un număr foarte mare de persoane, în speranța că cineva va răspunde. Exact ca în pescuit, momeala este aruncată în mai multe direcții, iar câteva victime ajung să „muște”.

Infractorii folosesc autoritatea pentru a câștiga încrederea victimelor

Una dintre metodele frecvent folosite în atacurile de tip phishing este invocarea unei autorități. Atacatorii se pot prezenta drept funcționari bancari, polițiști, reprezentanți ai unor instituții publice sau ai unor companii cunoscute.

Mesajul poate suna convingător: victima este anunțată că are o amendă de plătit, că trebuie să confirme urgent o tranzacție, că i se blochează contul sau că trebuie să furnizeze anumite date pentru a primi bani.

În realitate, scopul este obținerea informațiilor personale sau bancare.

Adrian Jurjica atrage atenția că aceste mesaje sunt construite astfel încât să preseze victima să reacționeze rapid, fără să verifice informația. Graba, frica și autoritatea devin instrumente de manipulare.

Datele cardului nu se dau pentru a primi bani

Unul dintre cele mai importante avertismente făcute de sociologul Adrian Jurjica vizează datele cardului bancar.

Acesta explică faptul că, pentru a primi bani, nu este nevoie ca o persoană să ofere cele 16 cifre ale cardului, data expirării și codul CVV de pe spatele cardului.

„Pe card nu se virează bani. Banii se virează într-un cont, IBAN, la care este atașat cardul”.

Dacă cineva cere datele cardului sub pretextul că trebuie să trimită bani, acesta este un semnal clar de alarmă. Datele cardului permit efectuarea de plăți, nu primirea de bani.

„Nu furnizați datele cardului. Ele sunt irelevante dacă aveți de primit bani. Se furnizează un singur lucru: codul IBAN”.

Cum ne putem proteja de phishing

Pentru a evita astfel de capcane, utilizatorii trebuie să fie atenți la mesajele care cer acțiuni urgente, date bancare, parole sau accesarea unor linkuri suspecte.

Specialiștii recomandă verificarea expeditorului, evitarea accesării linkurilor primite prin mesaje nesolicitate și contactarea directă a băncii sau a instituției în numele căreia este transmis mesajul.

De asemenea, nu trebuie furnizate niciodată codul CVV, data expirării cardului, parolele, codurile primite prin SMS sau alte informații de autentificare.

Phishing-ul rămâne una dintre cele mai răspândite forme de fraudă informatică. Eficiența sa nu vine doar din tehnologie, ci din felul în care atacatorii exploatează încrederea, emoțiile și reacțiile rapide ale oamenilor.

Într-o lume în care comunicarea digitală este prezentă în aproape toate activitățile de zi cu zi, prudența devine una dintre cele mai importante forme de protecție.

Materialul face parte din campania „Stai sigur pe Net”, derulată de Radio Reșița, un demers editorial dedicat siguranței în mediul online. Campania aduce în atenția publicului riscurile tot mai frecvente din spațiul digital, de la phishing și fraude bancare, până la manipulare online, protecția datelor personale și siguranța copiilor pe internet. Prin dialoguri cu specialiști și exemple concrete, Radio Reșița își propune să îi ajute pe ascultători să recunoască mai ușor capcanele online și să se protejeze înainte de a deveni victime.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro