Cea de-a doua zi a simpozionului „Frânturi de memorie în obiecte şi imagini” în desfăşurare la Reşiţa a debutat cu momentul inaugurării monumentului feroviar din parcul de lângă Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița, dedicat aniversării celor 150 de ani de la fabricarea primei Locomotive cu Abur de pe teritoriul actual al României, 100 de ani de la construirea Fabricii de Locomotive și 50 de ani de la inaugurarea Muzeului de Locomotive cu Abur din Triaj.
Proiectul montării într-un loc public a simbolului motricităţii a luat naştere încă de anul trecut, când Reșița aniversa cei 250 de ani de foc nestins. Atunci, Andrei Bălbărău, fondatorul şi curatorul Muzeului Cineastului Amator a venit cu propunerea de a marca jubileul din acest an prin amplasarea în oraș a unor roți feroviare. Acestei iniţiative i s-au alăturat TMK Reșița, prin dr. ing. Romulus Ioan şi Fundația „Iancu de Hunedoara” prin care a fost pregătit si donat acest element. Susţinători ai proiectului, care nu se doreşte a rămâne unul singular, mai sunt şi Fundaţia UDR şi Forumul Democratic al Germanilor din Caraş-Severin.
Pentru Radio Reşiţa, despre simbolistica componentei „roată-şină” în istoria construcţiilor de maşini, dr. ing. Iulian Georgevici, a subliniat:
Parteneri în acest proiect au fost: Primăria Municipiului Reșița, prin primarul Popa Ioan, Direcția Generală de Învățământ, Cultură, Tineret și Sport, prin directorul Liliana Dacica, Direcția pentru Repararea și Întreținerea Patrimoniului Consiliului Local, prin Daniel Călin, arhitect Ioana Mihăescu și Dorinel Hotnogu, consilier cultural al primarului urbei.
Evenimentul lansării s-a consumat în prezenţa unui numeros public din Reşiţa şi nu numai, a invitaţilor la eveniment, dar şi a susţinătorilor şi a autorităţilor locale, reprezentate de viceprimarul Mădălina Chiosa.
Invitatul special al evenimentului, expertul feroviar Radu Belu din Braşov a propus aducerea la Reşiţa şi amplasarea în imediata apropiere a Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”, a unei locomotive cu abur, fabricate în urbea de pe Bârzava care acum zace, dezafectată de ani buni în oraşul de sub Tâmpa. Inginerul Radu Belu a purtat discuţii pe această temă cu viceprimarul urbei, Mădălina Chiosa şi preşedintele Fundaţiei UDR, dr. ing. Aurel Băra.
Manifestările simpozionului continuă până în după-amiaza zilei cu o sesiune de comunicări, lansări de carte şi susţineri de idei în sala de conferinţe a Primăriei municipiului Reşiţa.