I se spune în unanimitate Profu’, este iubit și admirat de studenți, prieteni și spectatori, are o generozitate rafinată ce completează puternica sa personalitate, este actor, dascăl, mentor, părinte, fiu, soț, persoană publică, este Miklos Bacs, aniversatul zilei.
A pășit pe scena vieții pe 27 septembrie 1964, ca fiu a doi artiști, care au contribuit la zestrea patrimoniului cultural românesc, tatăl fiind dirijorul, compozitorul, fondator de ansambluri muzicale, instrumentist şi profesor de dirijat, din anul 1957- LUDOVIC BÁCS, care a iubit radioul românesc având o activitate neîntreruptă de o jumătate de secol la Radio România, în calitate de dirijor şi director artistic al Orchestrei de Studio, devenită, în anul 1990, Orchestra de Cameră Radio și mama, Gyongyver Bacs Ercse, violonistă în Orchestra Filarmonicii „George Enescu“.
O moștenire copleșitoare cu asemenea părinți, dar care nu l-a intimidate, ci i-a înobilat viitoarea sa carieră artistică și universitară.
În perioada 1984–1988 a absolvit Academia de Teatru “Szentgyörgyi István” din Târgu Mureş, clasa artistului emerit Lohinszky Loránd.
„Spun mereu că eu am avut de fapt, doi părinți: unul biologic, care a fost tatăl meu și un părinte spiritual, care a fost profesorul meu de Arta actorului și care, în foarte mare măsură mi-a influențat nu numai cariera, ci și viața, devenirea mea ca om.
Acesta a fost artistul emerit Lovinsky Lorand și căruia trebuie să-i mulțumesc pentru tot ceea ce fac azi. Unul dintre marile lui cadouri la terminarea facultății a fost acela că a acceptat să joace cu un student de-al său rolul lui Salieri (lucrarea mea de licență s-a numit ”Amadeus”) iar eu am putut să-l îmbrățișez pe scenă, contopind un moment psihodramatic din viața mea, simțind că îmbrățișez în același timp pe mentorul meu spiritual în ale profesiei și pe tatăl meu biologic care este un muzician”, ne-a mărturisit întotdeauna la Radio România Reșița.
Actor al Teatrului Maghiar de Stat şi conferenţiar universitar doctor abilitat la Facultatea de Teatru şi Televiziune din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, membru al Consiliului Artistic al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, membru al senatului Uniter, şi membru International University Theatre Association – IUTA a fost laureat al Galei UNITER cu premiu special: MIKLÓS BÁCS, un mentor al tinerelor generaţii de actori!
Fost director artistic al Galei Tânărului Actor, dascălul Facultății de Teatru şi Televiziune a Universităţii „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca , Miklós Bács este totodată unul din cei mai apreciaţi și iubiți pedagogi teatrali din România și joacă rolul titular în spectacolul „Faust”, regizat de Silviu Purcărete la Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu, îmbogățind scena teatrală cu un rol de compoziție ce întregește meșteșugul artistic al impresionantei sale cariere.
“Faust“ a fost una dintre lucrările preferate ale tatălui meu, dirijorul Ludovic Bacs, şi în timpul repetiţiilor s-au întâmplat nişte coincidenţe. (..) În „Faust“, într-una dintre scene sunt nişte ziare aruncate pe jos. La una dintre repetiţii, unul dintre ziarele pe care mi-au căzut ochii avea un titlu imens: „Mozart şi Salieri“. Un articol scris de Andrei Vieru, fiul lui Anatol Vieru, care a fost coleg cu tatăl meu la Moscova”, declară distinsul nostru prieten.
Școala ’’Miklos Bacs’’, după cum spun studenții săi, este una complexă, bazată pe erudiție, emoție și respect și chiar dacă Profu’ predă acum doar la master, ideologia sa didactică este dusă mai departe de foștii colegi și soția sa într-un mod firesc.
În ceea ce priveşte relaţia cu tânăra generaţie, Miklos Bacs mărturiseşte:
”Ceea ce tinerii nu realizează este imensa şcoală pe care eu am primit-o de la ei, din postura asta de mentor, de care ei nu sunt conştienţi. Am învăţat foarte multe lucruri în această meserie mulţumită lor şi mulţumită încercărilor, căderilor, drumurilor lor, deci a fost un schimb, de fapt, de experienţă tot drumul acesta. Cred că împreună am beneficiat şi asta mi se pare formula ideală a unei şcoli de teatru”.
Anul acesta a vizitat pentru prima data Banatul de Munte, răspunzând invitației lui Ștefan Iordănescu de a participa la prima ediție a Atelierelor de Antropologie Culturală ’’Cătălina Buzoianu’’, devenind reperul studenților de la cele patru școli de teatru prezente.
Dar, pentru prima dată l-am văzut trăind din culise emoția studenților săi de pe scenă, complicitatea Profului la succesul discipolilor săi a fost un spectacol al caracterelor și al inocenței în timpuri pline de ipocrizie.Să-ți iubești atât de mult copiii încât să îi lași să zboare, chiar dacă singurătatea îți bagă cuțitul în suflet…așa l-aș putea descrie pe Profu ai căror copii au dominat și domină scena românească de teatru.
Copiii lui zboară, dar înainte ca ei să zboare, Profu încă mai luptă să șteargă Cerul de cearcănele capcanelor înălțimilor pentru ei…Un demers ce onorează, un om la care mă raportez atunci când știu că asemenea caractere sunt rara-avis.
Rar se întâmplă să ai această şansă unică de a fi în prezenţa unui artist autentic, iar Profu’ face parte dintre cei puţini care sunt artişti autentici, cu dărnicia, cu boemia, cu modestia imensă.
Orice întâlnire artistică cu Moklos Bacs este o duminică…Nu pot încheia decât citându-l:
’’ Astea au fost şanse şi acum îmi dau seama că, deşi aceste întâlniri, care sigur par accidentale sau sunt accidentale, dar pe undeva vreau să cred că este şi din cauza pasiunii şi dragostei pe care am avut-o fără să am aşteptări.’’
La mulți ani, Maestre Miklos Bacs! La mulți ani, Profu’!
Miercuri seara de la ora 22:15, la emisiunea Boema aniversatul zilei Miklos Bacs vine cu mărturisiri făcute chiar aici în Banatul de Munte, la Socolari!
