Personalități românești la aniversare-Andrei Pleșu
“Pentru formarea unui om sunt esenţiale întâlnirile. Dacă nu eşti atent, ratezi aceste întâlniri. Deci trebuie să fii atent tot timpul, trebuie să priveşti tot timpul în jurul tău conştient că de peste tot ţi se fac oferte de destin. Şi că, dacă le ratezi, ceva din tine se pierde ireversibil. Nu revine a doua oară o şansă care ţi se oferă. Dacă ratezi cele trei-patru întâlniri esenţiale ale vieţii tale, un mare profesor, o mare iubire, un prilej, nu neapărat un om, poate să fie un prilej, dacă ratezi acel prilej, te pierzi ca o cometă pe o orbită marginală”, mărturisește aniversatul zilei, filosoful Andrei Gabriel Pleșu, cel născut pe 23 august 1948, în București într-o familie de intelectuali.
Articol editat de Anca Bălălău, 23 august 2024, 19:15 / actualizat: 26 august 2024, 9:08
Scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei, stilist al limbii române, este unul dintre cei mai rafinați intelectuali români contemporani.
A fost ministrul Culturii și ministrul Afacerilor Externe. Absolvent al Liceului „Spiru Haret” și al Facultății de Arte Plastice, la Secția de istoria și teoria artei, ca șef de promoție, a participat la Școala de la Păltiniș, fiind alături de Gabriel Liiceanu unul dintre cei mai importanți discipoli ai filosofului Constantin Noica.
În tinerete, la vârsta de 20 de ani a intrat în Partidul Comunist Român, pentru ca în ultimii ani ai regimului comunist să fie unul dintre intelectualii opozanți, neremarcându-se totuși prin gesturi militante de disidență. A ajuns persona non grata în urma scandalului „Meditației Transcedentale”, pierzându-și locul de muncă și fiind nevoit să petreacă o perioadă de timp „în exil” la Tescani. Deși i-a fost permis să părăsească țara încă înainte de 1989, întâlnind figuri de primă mână ale exilului, precum cuplul Virgil Ierunca-Monica Lovinescu, a ales să nu rămână în străinătate.
Cercetător la Institutul de Istoria Artei, participă alături de Gabriel Liiceanu la seminariile private ținute de Constantin Noica la Păltiniș. Încadrabile în prealabil preocupărilor conexe istoriei și teoriei artei, volumele, studiile și cronicile sale din presa timpului își lărgesc treptat tematica înspre domeniul moralei și al antropologiei culturale, recomandându-l imediat, prin percutanța ideilor și luxurianța stilului, drept unul dintre cei mai captivanți eseiști ai vremii (v. criticile lui Al. Rosetti, Monica Lovinescu, N. Manolescu etc.)
Către sfârșitul anilor ’80, poetul și disidentul anticomunist Mircea Dinescu era arestat la domiciliu, din cauza unui interviu acordat unui jurnalist străin. Pe toată perioada arestului la domiciliu, când casa era păzită de Securitate și Dinescu o putea părăsi doar în compania securiștilor, una din puținele persoane care l-au vizitat în mod repetat, înfruntând stigmatul asocierii cu un opozant al regimului, a fost Andrei Pleșu.
După prăbușirea regimului comunist, a înființat institutul de studii avansate „New Europe College”, revista culturală ”Dilema” și a acceptat în diverse perioade o serie de funcții publice.
A fost începând cu 28 decembrie 1989 primul ministru al culturii după căderea regimului comunist. Două dintre realizările majore din timpul mandatului său sunt conform intelectualului Dan C. Mihăilescu transformarea fostei Edituri politice în Editura Humanitas – prin numirea în funcția de director a prietenului și comilitonului său păltinișean Gabriel Liiceanu – și transformarea Muzeului de Istorie a PCR în Muzeul Țăranului Român.
Doctor honoris causa al Universității „Albert Ludwig” din Freiburg,2000 și al Universității „Humboldt” din Berlin,2001, Commandeur des Ordre des Arts et des Lettres, Grand Officier de la Légion d’honneur și autor de succes, a fost și puternic contestat în ultimii ani, fiind asimilat alături de Gabriel Liiceanu și Horia Roman Patapievici unui grup de interese care ar acapara viața intelectuală și culturală a României.
Andrei Pleșu este una dintre personalitățile contemporane a cărui posteritate este asigurată de valoarea operelor sale.
La mulți și buni ani, Andrei Pleșu!
Sursa foto-Editura Humanitas
