Pasiune la altitudine! Povestea escaladei în Banatul Montan cu alpinistul Cornel Galescu
Invitatul emisiunii România de nota 10 este cunoscutul alpinist Cornel Galescu de al cărui nume se leagă multiple reuşite pe plan internaţional.
Articol editat de Cristina Corocan, 1 septembrie 2023, 11:48
Cornel Galescu s-a născut la Caransebeş, la poalele munţilor Ţarcu. A parcurs nenumărate trasee de vară şi de iarnă din Bucegi, Piatra Craiului, Cheile Bicazului, Valea Cernei, Retezaţ Cheile Turzii, etc. In palmaresul său, alături de premii obţinute la competiţii interne se adaugă expediţii în Alpi(1996, 2004), Caucaz (1990, 1991), Anzi (1998, 2003), Kackar(1993), Taurus (1996), Himalaya (1996, 2003), precum si numeroase premiere: premiera mondială din Turcia (Turnul românilor, 1993), premiera romanească pe ruta tehnica din Aconcagua, premiera romaneasca pe Vf. McKinley ( Alaska, 1997),premiera romaneasca pe Vf. Cerro Solo din Patagonia (2000), ascensiunea solitară pe Vf. Sitta Chuchura din Himalaya, expediţii la Polul Nord şi Polul Sud.
Coco Galescu, fondatorul Clubului Montan Caransebeş, este preocupat cotinuu să înveţe generaţiile viitoare cum să cucerească înălţimile. Ne povesteşte astăzi despre alpinism şi escaladă în Banatul Montan, dar nu numai în Banat.
” Cuvântul alpinism este un pic curajos dacă este să ne referim strict la la zona Banatului, pentru că alpinismul se interpretează ca fiind cucerirea marilor vârfuri. Se ştie că în zona Banatului vârfurile munţilor nu trec de 2.300 m, aşa că n-am putea spune la modul degajat că este vorba de alpinism. Totuşi, eu îi voi spune alpinism, fiindcă în perioada anilor 60-70, când au fost amenajate primele trase de escaladă în Herculane, acestea au avut mai multe lungimi şi atunci am putea spune că aceste trasee amenajate în perioada respectivă au constituit un prilej bun pentru antrenamentele pentru vârfurile mari ale lumii.
Vorbim, aşadar, în zona Banatului Montan, mai mult de escaladă, de căţărare. Relieful permite acest lucru şi cele mai cunoscute zone sunt Băile Herculane, unde au loc diverse competiţii. Putem să mergem mai departe pe Valea Cernei, chiar dacă ieşim cumva din zona Banatului. Valea Cernei, se ştie, are 40 km şi este străjuită de pereţi de calcar, pereţi care au fost modelaţi de-a lungul vremurilor de către vânt, apă, astfel încât s-au creat nişte formaţiuni foarte interesante atât din punct de vedere estetic cât şi din punct de vedere al escaladei. Se pot amenaja trasee destul de uşor, trasee de escaladă şi istoria arată că în fiecare an creşte numărul acestor trasee, se amenajează din ce în ce mai multe.
Sunt organizaţii şi cluburi de care se leagă începuturile alpinismului şi escaladei în Banatul Montan. Primele trasee amenajate în zona Banatului au fost realizate de către membrii clubului Universitatea din Timişoara. Eu însumi am avut această şansă de a fi membru la acest club în perioada studenţiei, perioadă care a fost înainte de revoluţie, între anii 1985 – 1990. Şi atunci am cunoscut şi eu alpiniştii clasici, ca să le spun aşa, părinţii alpinismului bănăţean.
Deci primii oameni care s-au încumetat să urce pe pereţii din Herculane cu ajutorul pitoanelor, a ciocanului, a hamurilor şi a corzilor, au intrat într-un necunoscut total la momentul respectiv nu ştiau ce o să întâlnească acolo, nu ştiau dacă există pietre care se mişcă, nu ştiau dacă o dată intraţi pe traseu au pe unde să iasă. Deci a fost o muncă titanică şi o muncă ce s-a desfăşurat voluntar. Adică a fost o muncă făcută doar din pasiune şi noi astăzi le datorăm foarte multe acelor pionieri ai alpinismului. Eu aş spune că a fost o perioadă romantică, o perioadă foarte frumoasă pentru că nu urmărea nimic altceva, adică nu exista niciun stimulent de natură materială sau de alt fel. Era doar pasiune, un pretext de a ieşi în natură şi de a simţi cu adevărat ideea de libertate.
La sfârşitul anilor 80 a început să apară şi în România curentul acesta nou de escaladă sportivă, cunoscut ca şi Free climbing, spune temerarul bănăţean, Cornel Galescu.
Primele concursuri de căţărare au avut loc la Herculane în perioada de dinainte de 89, când se obişnuia să aibă loc o etapă de toamnă a Campionatului Naţional de Alpinism. În acest campionat participau sportivi de la diferite cluburi din ţară. Cele mai cunoscute erau din Braşov,Iaşi, Cluj, Zărneşti, Petroşani, dar şi clubul Universitatea din Timişoara. În paralel, tot în zona Herculane se desfăşurau cunoscutele Alpiniade. Era un prilej să se adune în jurul ideii de alpinism echipe, oameni pasionaţi de munte, de căţărare. Şi dacă la început acestea se organizau sub pretextul unor simple întâlniri şi poveşti în jurul focului, mai târziu au început să capete şi ele statut de competiţie. Ceva mai târziu, în special după 90, în aceeaşi zonă Herculane au început să apară trasee de escaladă şi odată cu aceste trasee competiţii axate pe căţărarea de acest gen.
” Una dintre cele mai cunoscute competiţii este Herculane Climbing Open 2023, care au anul acesta a ajuns la cea de a 21-a ediţie. Cei care organizează sunt membrii Clubului Alternative din Timişoara. Din acest club face parte şi alpinistul Horia Colibăşanu, cel mai cunoscut alpinist de altitudine la ora actuală din România. Are un istoric deosebiţ nişte performanţe şi mă mândresc că sunt prieten cu el şi că mai mergem câteodată împreună la munte”, a afirmat Coco Galescu.
La iniţiativa lui Cornel Galescu, cel care este şi şeful Salvamont Caraş-Severin, se organizează în Banat cursuri de alpinism care se desfăşoară atât în sezonul estival, cât şi în cel hibernal. De asemenea de 15 ani se desfăşoară pe Muntele Mic sub coordonarea acestuia tradiţionala tabără de aventură, axată pe escaladă, drumeţii şi iniţiere în activităţile montane de aventură.
”Noi spunem că alpinismul este un sport care se mănâncă cu linguriţa, în sensul că nu trebuie să te grăbeşti, trebuie să ai răbdare să parcurgi frumos toate etapele. Adică, nu înseamnă că dacă ai reuşit să urci pe vârful Moldoveanu în următorul an te gândeşti să mergi pe Everesţ pentru că îţi trebuie, bineînţeleş foarte mare experienţă şi fiecare expediţie în sine presupune acumularea de noi informaţii şi noi trăiri care te ajută, cum spuneam, la următorul obiectiv. Una dintre calităţile pe care ar trebui să le aibă tinerii atraşi de alpinism, ar fi această curiozitate, suplimentată cu voinţă, curaj, răbdare şi tenacitate”, a mai spus alpinistul Cornel Galescu, un alt român de nota 10, cel care, iată, asigură viitorul alpinismului şi escaladei atât la nivel naţional, cât şi internaţional.
sursa foto: Cornel Galescu
