Laura Stoica, de 18 ani în veșnicie!

Unde cântă acum, Laura Stoica? Câți dintre noi nu căutăm în tristețea unor gânduri pe care nu le putem rosti, vocea stinsă mult prea devreme a celei care anul acesta împlinea 57 de ani pământeni, dar ne-a părăsit într-un tragic accident pe 9 martie 2006?

Articol editat de Anca Bălălău, 9 martie 2024, 21:18

Nu există răspuns, doar un fir al emoției ce ne cutremură dorul asemeni unei bărci pe o mare tulburată…un destin, un om, un actor prea grăbit, Laura Stoica, o voce unică ce luminează când și când calea spre amintire.O poveste de viață, de iubire, o poveste ce n-a apucat să devină basm.

Laura Stoica, pe numele complet, Adriana-Laurenția Stoica, cântăreață, compozitoare de muzică pop rock și actriță română s-a născut pe 10 octombrie 1967 în Alba-Iulia.

Este adesea considerată drept cea mai importantă solistă de rock din România și una dintre cele mai puternice și originale personalități feminine ale scenei muzicale autohtone. Între cântecele cele mai cunoscute lansate de artistă se numără: „Un actor grăbit”, „Focul”, „Doar tu”, „Cartierul cântă rock”, „… Nici o stea”, „Mereu mă ridic”, „Mai frumoasă”.

S-a impus muzical, în anul 1990, la Festivalul de la Mamaia, unde a câștigat premiul I la secțiunea de interpretare cu melodia „Dă, Doamne, cântec” , muzică de Viorel Gavrilă, text de Eugen Rotaru și trofeul acelei prime ediții de după Revoluție. Un an mai târziu a fost declarată cea mai bună solistă pop-rock, iar melodia „Un actor grăbit”, compusă de Bogdan Cristinoiu pe versurile Andreei Andrei, a fost aleasă piesa anului. În perioada anilor 1987-1991 a participat la toate concursurile muzicale organizate în România pentru tinerele talente, Laura Stoica reușind foarte repede să intre în preferințele publicului.
Fiindcă muzica este o izbucnire a sufletului, în anii 1990, folosindu-se de talentul remarcabil, de personalitatea puternică și de frumusețea ei, a reușit să creeze o imagine și un stil original, fiind prima rockeriță modernă a României.

A avut mai multe apariții la Festivalul Internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, în anii 1992, 1997, 2003 și 2005. În 1992 și 1997 participă în concursul festivalului și câștigă premiul I pentru debut discografic cu single-ul Un actor grăbit și premiul al III-lea pentru interpretare cu melodia „Focul” în 1992, respectiv premiul al II-lea la secțiunea discografie cu albumul… Nici o stea în 1997.

Ca actriță, Laura Stoica a jucat cu succes pe scena Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești.

După ce și-a întâlnit marea iubire, Cristian Mărgescu, poate că prea multă iubire ucide, prea neaşteptată povestea lor ce părea să se întrupeze cu un copil…au murit împreună.
Nu știm, din umbra trecătoarelor noastre vieți să găsim un răspuns…prea haine au fost forţele destinului, prea frumoşi erau pentru timpurile lor şi ni i-a luat împreună pe 9 martie 2006, pe când se întorceau de la un concert susținut la Urziceni. Un zbor frânt prea devreme sau o înălțare lângă îngeri.

Din păcate, au plecat pe steaua lor, acolo îşi pun veşnicia reazăm pentru o iubire ce s-a împărţit la trei, iar noi primim lumina acelei stele prin roua şi lacrimile ploilor ce le înverzesc amintirea cu fiecare clipă.

Artiştilor nu le este dat să îmbătrânească, să fie uitați… sunt cei care ne rămân în suflet, cei pe a căror muzică am iubit, am plâns, am dansat , am trăit, ne-au însoțit în etapele vârstelor și ne-au făcut fericiți: artiștii sunt oameni făcuţi din acelaşi aluat ca şi Steaua Laurei Stoica, o stea ce nu apune niciodată.