Ascultă Radio România Reșița Live

Gheorghe Jurma la cel de-al 79-lea sonet al vieții!

Se spune că ceea ce contează este ce înveţi după ce ai cunoscut totul, iar astăzi aniversăm o personalitate a culturii române, Gheorghe Jurma, care împlineşte 79 de ani!

Gheorghe Jurma la cel de-al 79-lea sonet al vieții!

Articol editat de Anca Bălălău, 5 februarie 2024, 06:00

Gheorghe Jurma, cel născut la 5 februarie 1945, în satul Bobda, județul Timiș, ca din anul 1956 să se mute la Timișoara, iar din 1970 s-a stabilit la Reșița,astfel Banatul de Munte devenea un punct de reper în cultura națională.
Puțini știu probabil că, după școala primară (cl. I – IV) în satul natal, apoi după absolvirea școlii gimnaziale la Timișoara, a urmat, începând cu anul 1959, Liceul de Muzică și Arte Plastice din Timișoara, secția arte plastice (având ca profesori nume celebre de atunci și de astăzi, precum Iulius Podlipny, Victor Gaga, Gabriel Popa, Constantin Flondor, Simion Mărcuș). După absolvirea acesteia s a înscris la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, unde iluștri profesori precum Gheorghe I. Tohăneanu, Ștefan Munteanu, Eugen Todoran, Iosif Cheie, Victor Iancu, Nicolae Ciobanu, Gheorghe Ivănescu, Lucia Jucu Atanasiu, Traian Liviu Birăescu, Ileana Oancea i-au pecetluit destinul până în ziua de astăzi.

Gheorghe Jurma simbolizează pentru fiecare dintre noi, ceea ce spunea Gotthold Ephraim Lessing: „Un poet este o lume închisă într-un om… Prin observaţie, el este un filosof şi poate un legiuitor; prin imaginaţie, magician şi creator; prin intuiţie, poet şi poate revelator. Revelator de fapte; el e proget, revelator de idei, el e apostol”.

În anul 1968 a debutat în proză. Începând cu anul 1970 se stabileşte în oraşul de pe Bârzava şi devine redactor al ziarului „Flamura“ din Reşiţa (1970-1989). Din 1971 conduce cenaclul literar „Semenicul” (înfiinţat în 1949) şi coordonează editarea revistei „Semenicul”. Creează Editura Semenicul în anul 1990.

Lucrează ca redactor-şef al ziarului „Timpul” între 1990 şi 1993, apoi ocupă funcţia de director al Editurii „Timpul” (din 2004 redenumită Tim) şi redactor-şef al revistei „Semenicul”. Colaborează la diverse reviste de prestigiu din judeţ şi din ţară, scrie şi editează cărţi şi reviste – peste 500 de titluri editate până în prezent. După propriile mărturisiri, Gheorghe Jurma a manifestat prin scrierile sale două preocupări esenţiale: pe de o parte literatura şi cultura Banatului, iar pe de altă parte, marile valori ale culturii române.

Istoric, critic literar, prozator, poet, publicist, editor şi animator permanent al vieţii literare cărăşene, Gheorghe Jurma , autorul dicţionarului personalităţilor culturale din Caraş-Severin, este el însăși o Personalitate a Banatului de Munte și a României.
Gheorghe Jurma a fondat sau a coordonat diverse publicaţii, printre care „Flamura“, „Timpul“, „Semenicul“, „Caraş-Severinul“, „Almanahul presei şi tiparului“, „Albatros“, „Almăjana“, „Bocşa culturală“ sau „Nedeia“.
Din anul 1993 este directorul Editurii Tim și în cadrul editurii sale sau în alte edituri, a publicat peste 500 de volume de poezie, proză, critică şi istorie literară.

În anul 2000, Gheorghe Jurma a fost distins cu Medalia comemorativă „Mihai Eminescu“ pentru cărţile dedicate Luceafărului poeziei românești şi pentru colecţia inaugurată la Reşiţa. A lansat multe colecţii editoriale care să popularizeze locurile şi valorile acestei zone în ţară şi peste hotare: „Descoperirea Banatului“, „Itinerare turistice în Munţii Banatului“, „Drumul apelor“, studii, monografii, eseuri despre scriitorii de azi. Din 2009 este cetăţean de onoare al municipiului Reşiţa, iar de-a lungul vremii i s-au mai acordat diferite distincţii locale, printre care „Marele Premiu al Bibliotecii Judeţene Paul Iorgovici“, titlul de senior al culturii cărăşene, precum şi premii speciale ale Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara.
Dintre volumele publicate de Gheorghe Jurma amintim: Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin (1976), Presa şi viaţa literară în Caraş-Severin (1978), Banatul şi Eminescu (1989), Descoperirea Banatului (1994), Eminescu, gând şi cânt (1998) ş.a. De asemenea, a colaborat la scrierea volumelor Caraş-Severin – monografie (1981) şi Reşiţa de altădată (1996), cu reviste precum „Flamura”, „Generaţii”, „Drapelul Roşu”, „Orizont”, „Luceafărul”, a avut prezenţe în volume colective.

Împreună cu Erwin Josef Ţigla, Gheorghe Jurma a fost selectat la categoria “Carte de publicistică”, de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, celor doi oameni de cultură fiindu-le acordat Trofeul UZPR la această secţiune pentru cartea-album „Monumentele Mihai Eminescu”, apărută sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și dedicată Centenarului României Mari (1918 – 2018).
Cea care a ținut Laudatio asupra celor doi a fost cunoscuta poetă și traducătoare Nora Iuga, o prietenă sinceră a celor doi premiați.
George Călinescu definea poezia ca pe „un mod ceremonial, ineficient de a comunica iraţionalul, este forma goală a activităţii intelectuale. Ca să se facă înţeleşi, poeţii se joacă, făcând ca şi nebunii, gestul comunicării fără să comunice, în fond, nimic, decât nevoia fundamentală a sufletului uman de a prinde sensul lumii”…

Gheorghe Jurma dă un sens lumii noastre.
Nu poţi trăi o zi perfectă fără să faci ceva pentru cineva care nu te va putea răsplăti niciodată, iar aniversatul zilei, Gheorghe Jurma este un Meşter care se dăruieşte Cetăţii prin slova ce întăreşte spiritul şi aşează Frumosul ca pe un Far la anvergura solidarităţii prin Cultură!
Gheorghe Jurma este cetăţean de onoare al Reşiţei şi al Caraş-Severinului, dar mai ales Cetățean de Onoare al unui teritoriu universal, Cultura.

Comunitatea îi face un laudatio la împlinirea celor 79 de ani, luni 5 februarie 2024, ora 18:30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Scriitorii cetății: Gheorghe Jurma (*5 februarie 1945, Bobda / Timiș). O întâlnire literară cu scriitorul și omul de cultură Gheorghe Jurma.
Este greu de definit forma cea mai sugestivă pentru a vorbi despre aniversatul nostru, pentru că aşa cum o stâncă mare nu este tulburată de vânt; la fel, mintea înţeleptului nu este tulburată nici de elogii, nici de insulte… aşa că modestia acestei mărturisiri este doar o firească contribuţie la respectul pe care îl purtăm Meşterului Gheoghe Jurma, o voce de poet care caută, un spirit profund ce lasă în memoria colectivă slova bănățeană în altarul nemuririi.

Cuvântul a fost dat muritorilor pentru a-și transmite gândurile, iar înțelepților pentru a și le ascunde… astăzi, comunitatea spirituală a Banatului de Munte nu îşi ascunde emoţia şi preţuirea pentru un om căruia îi urăm La Mulţi Ani, Gheorghe Jurma!

Etichete:
La mulți ani, actorilor de Sfântul Filimon!
Poveşti de viaţă duminică, 14 decembrie 2025, 13:26

La mulți ani, actorilor de Sfântul Filimon!

Motto: ‘’Cei mai dezinvolți – actorii!Cu mânecile suflecateCum știu ei să ne trăiască!’‘ Marin Sorescu ‘‘Menirea actorului...

La mulți ani, actorilor de Sfântul Filimon!
Ziua de azi se numește Nichita Stănescu!
Poveşti de viaţă sâmbătă, 13 decembrie 2025, 11:08

Ziua de azi se numește Nichita Stănescu!

Nichita… pata de sânge care vorbește, un donator de sânge la banca cuvintelor! Nichita Stănescu, îngerul blond al poesiei al limbii și...

Ziua de azi se numește Nichita Stănescu!
Un om, un actor, o poveste: Amza Pellea!
Poveşti de viaţă vineri, 12 decembrie 2025, 06:40

Un om, un actor, o poveste: Amza Pellea!

A plecat prea repede amestecând zăpăcitor dorul cu speranța, visul cu realitatea, viața cu moartea, lumea de aici cu cea de dincolo și parcă...

Un om, un actor, o poveste: Amza Pellea!
Poeți care au pus nume Banatului-Ion Chichere!
Poveşti de viaţă joi, 11 decembrie 2025, 18:30

Poeți care au pus nume Banatului-Ion Chichere!

Au trecut 21 ani de când Ion Chichere ne-a “întors viaţa pe dos ca pe-o mănuşă cu şoimul înăuntru…” acum, își îmbracă îngerii cu...

Poeți care au pus nume Banatului-Ion Chichere!
Poveşti de viaţă miercuri, 10 decembrie 2025, 14:24

In memoriam, Poldi Bălănuță, o emoție ce nu se stinge

Astăzi, trimitem gânduri unui suflet din a cărui fragilitate s-a hrănit Teatrul Românesc – Leopoldina Bălănuță. Poldi, cum o numeau...

In memoriam, Poldi Bălănuță, o emoție ce nu se stinge
Poveşti de viaţă luni, 8 decembrie 2025, 20:23

Ziua în care Marin Sorescu a plecat: 8 decembrie 1996

Considerat cel mai mare dramaturg român postbelic şi cel care împreună cu Nichita Stănescu, a revitalizat imaginea poeziei româneşti,...

Ziua în care Marin Sorescu a plecat: 8 decembrie 1996
Poveşti de viaţă vineri, 5 decembrie 2025, 08:00

In memoriam, M.J. Mihai I, ultimul rege al României

„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie” mărturisea Regele Mihai I. Fără Majestatea Sa lumea de...

In memoriam, M.J. Mihai I, ultimul rege al României
Poveşti de viaţă joi, 4 decembrie 2025, 18:21

Constantin Noica: Toată problema României nu e numai să fie, să fie în eternitate, ci şi să devină

„Suntem niște zei proști, niște zei nemuritori care ne-am uitat destinul‘‘, spunea filosoful și eseistul, mentor spiritual al unor...

Constantin Noica: Toată problema României nu e numai să fie, să fie în eternitate, ci şi să devină