Radio România Reşiţa este radioul oamenilor şi promovează Valoarea.

Din acest motiv şi din respect pentru toţi ascultătorii, din țară și din afara granițelor,  cinstim oamenii de valoare, a căror menire este aceea de-a înălţa cultura şi spiritul poporului român.

În această seară de la ora 22:00 la emisiunea „De vorbă cu România Frumoasă” ne întâlnim un om de suflet pentru care „Banatul de Munte etern, european  și românesc înseamnă Acasă unde a fost dintotdeauna și n-a plecat niciodată”,Codruţ Anca.

Este inițiatorul și realizatorul principal al simpozionului intitulat „Costumul popular și identitatea românilor“, în calitate de  director executiv al Asociației Culturale „Centrul Cultural Carașul“ din Grădinari, județul Caraș-Severin, ce se va desfăşura sâmbătă 20 martie ora 17:00, online.

La acest eveniment  participă români din 10 țări și parteneri din mass-media locală, națională și internațională.

Organizatorii manifestării culturale sunt: Primăria și Consiliul Local Grădinari, Centrul Cultural „Carașul“ din Grădinari, Grupul de publicații „Valea Carașului“ – revistele „Scripta Manent“ și „Carașul“. Co-organizator: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.

Manifestarea va avea loc pe aplicația Google Meet.

Participarea personalităților culturale invitate, a oficialităților și a mass-mediei vor asigura atât o vizibilitate adecvată evenimentului cât și o contribuție notabilă în vederea conservării patrimoniului cultural românesc.

Despre acerastă manifestare, dar şi despre istoria locurilor unde s-a născut sau despre proiectele cu românii din Banatul Istoric vom afla detalii de la distinsul nostru invitat la emisiunea Boema, miercuri 17 martie!

Vom continua seara cu alte mărturisiri de suflet şi muzică, iar după ora 23:00 , în această lună martie dedicată femeilor, vom afla povestea unor eroine din anii 1950, denumite de regimul comunist „Duşmancele poporului” Femei în închisorile comuniste

„Femeile „burgheze” ori „chiaburele” satelor erau numite „duşmance ale poporului”, erau arestate şi anchetate prin metode sălbatice, apoi aruncate în temniţe. România anilor 1945-1964 era asurzită de strigătele „luptei de clasă” ce lovea oamenii indezirabili pentru regim – bineînţeles, fără a ocoli femeile de diverse categorii, de la eleve inocente până la susţinătoare înfocate ale rezistenţei anticomuniste. Sentinţele lor de condamnare la închisoare aveau cu câteva variaţii cam aceleaşi formulări, cum are aceasta din 1954: Inculpata… de profesiune elevă, fără avere personală, originea socială chiabur, apartenenţa socială elevă, fără antecedente penale, cu ultimul domiciliu… învinuită pentru delictul de răspândire de publicaţiuni interzise. […] Inculpata, animată de sentimente duşmănoase, în urma unor discuţii cu caracter duşmănos la adresa regimului, a acceptat propunerea ca să redacteze şi să răpândească manifeste şi în timpul zilei de… a redactat circa 70-80 de manifeste cu caracter antidemocratic, scrise în limba română şi maghiară pe care apoi, în aceeaşi seară le-a răspândit pe străzile oraşului Gherla. […] Cu unanimitate de voturi, făcând aplicaţiunea articolului 325, litera c, Cod Penal, cu unanimitate de voturi condamnă pe… la 3 ani închisoare corecţională pentru delictul de răspândire de publicaţiuni interzise… Sau cu alte acuzaţii, cum ar fi cele de „spionaj în favoarea unei puteri occidentale”, „omisiune de denunţ”, „uneltire împotriva ordinii sociale”, mărturiseşte  Silvia Iliescu pe agenţia RADOR.

Toate aceste mărturii directe sunt păstrate în Arhiva de istorie orală Radio România şi reprezintă pătimirile câtorva dintre fostele deţinute ale închisorilor comuniste.

Povestea lor trebuie spusă mai departe, eroismul lor curge în venele României Frumoase la care visăm cu toţii.

Rămâneţi ACASĂ pe frecvenţele 105.6 FM și 91,9 FM – 92,8 FM pentru ascultătorii din Clisura Dunării, sau pe radioresita.ro, ori pe telefon, indiferent că este fix sau mobil, sunând la numărul 031.504.04.34, apel cu tarif normal, puteţi asculta oricând şi de oriunde Radio Reşiţa.

Anca Bica Bălălău

Sursa: RADOR