’’A fi vizibil înseamnă a fi în lumină,’’mărturisește cel care a venit în lumina sufletelor noastre acum 68 de ani, Horia-Roman Patapievici
„Formarea mea, potrivit limbajului curent, este legată de cărţi, de experienţe şi de oameni. Sensul global pe care îl dau existenţei mele este acesta: există un sens. Cărţile care mi-au vorbit mi-au vorbit pentru că adresau în mine o parte care avea nevoie de ele pentru a se manifesta.
Experienţele pe care le-am trăit mi-au fost revelate pentru a declanşa în mine acele orizonturi care altminteri, dacă nu ar fi existat, nu mi-ar fi permis punerea în lumină a semnificaţiei care îmi orientează viaţa. Făpturile pe care le-am iubit au fost acelea care au iubit în mine ceea ce, fără iubirea lor, nu ar fi meritat să supravieţuiască.
Sunt de aceea recunoscător şi accept integral viaţa care mi-a fost dată. Am văzut ideileşi am cunoscut carnea lor: viaţa merită cu recunoştinţă trăită”, mărturisește aniversatul zilei, Horia-Roman Patapievici, născut pe 18 martie 1957.
Fizician de formaţie, s-a impus pe scena culturală românească prin eseurile şi analizele sale riguroase, erudite, de anvergură intelectuală enciclopedică.
Articol editat de Anca Bălălău, 18 martie 2025, 19:40 / actualizat: 19 martie 2025, 10:07
Legăturile cu Radio România și Banatul
Pe întîi martie, la Muzeul Național de Artă Timișoara în Sala Barocă a a susținut o conferință eveniment pe tema expoziției „De Anima” a artistului timișorean Gheorghe Fikl, despre care afirmă:
’’Este o modalitate de percepție a lumii. Altfel spus: ce ne invită pictorul, cred eu, în acest registru de simbolologie – simbol ca cifru, este să luăm aceste embleme vizuale ca fiind un mod de a construi lumea în percepție. Și este cuvântul prin care noi desemnăm artele vizuale sau știința despre artele vizuale, care este estetica. Are la origine un cuvânt grecesc care înseamnă pur și simplu foarte concret: percepție’’.
Aniversatul zilei este o prezență importantă și la Radio România, la Colecția de emisiuni „Discurile Monicăi“, cu introduceri ce îl au ca autor.
De asemenea, a fost și invitatul Radio România Reșița la emisiunea Akademica, realizată de Laura Sgaverdea în cadrul Proiectului Reşiţa inspiraţională, o inițiativă a Primăriei Municipiului Reșița implementată împreună cu Grupul pentru Management și Mediere Culturală (GMMC) și având ca partener media radioul reșițean.
Horia Roman Patapievici este parte a elitei contemporane românești care semnează o pagină semnificativă a culturii române.
Ca preşedinte al Institutului Cultural Român, a condus reţeaua institutelor naționale de cultură din Uniunea Europeană (EUNIC) și a promovat România Culturală. În prezent este președintele Artmark.
’’A fi vizibil înseamnă a fi în lumină’’, mărturisește cel care a venit în lumina sufletelor noastre acum 68 de ani, Horia-Roman Patapievici!
La mulți ani!
Grupul Humanitas precizează:
’’HORIA-ROMAN PATAPIEVICI – născut la 18 martie 1957 (Bucureşti). Studii de fizică (1977–1981; diplomă de specializare 1982), cercetător ştiinţific (1986–1994), asistent universitar (1990–1994), director de studii (1994–1996), membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS, 2000–2005), preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR, 2005–2012). Preşedinte Artmark (din 2015). Cercetător privat în istoria ideilor. Scriitor. Realizator TV. Director al revistei ID – Idei în Dialog (2004–2009). A susţinut cursuri de istoria ştiinţei şi de istoria ideilor (Universitatea Bucureşti). Membru al Grupului pentru Dialog Social (GDS); al Uniunii Scriitorilor din România (USR); al PEN Club. Membru fondator al Societăţii Academice Române (SAR) şi al Grupului de Cercetare a Fundamentelor Modernităţii Europene (Universitatea Bucureşti şi New Europe College). Membru de onoare al Institutului Ludwig von Mises – România.
Debut în presă – 1992 (Contrapunct). Colaborări la 22, LA&I, Dilema, Orizont, Vatra, Secolul 20. Rubrici permanente la 22(1993–2003), LA&I (2003–2004) şi Dilema Veche (2004–2005), ID – Idei în Dialog (2004–2009). Editorialist la Evenimentul Zilei (2006–2010).
Cărţi publicate: Cerul văzut prin lentilă, Nemira, 1995 (Premiul pentru eseu al Editurii Nemira, 1993; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor, 1995); Polirom, 2002. Zbor în bătaia săgeţii, Humanitas, 1995; traducere în engleză: Flying against the Arrow, CEU Press, 2002. Politice, Humanitas, 1996. Nézz vissza haraggal. A románokról – roman szemmel (Az előszót Konrád Göyrgy írta), Pont/Kiadó, Budapest, 1997. Omul recent, Humanitas, 2001 (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru eseu; Premiul revistei Cuvântul; Premiul AER pentru eseu); traducere în spaniolă: El Hombre reciente, Áltera, Madrid, 2005. Ochii Beatricei, Humanitas, 2004 (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru eseu); traducere în italiană: Gli occhi di Beatrice. Com’era davvero il mondo di Dante?, Bruno Mondadori, Milano, 2006; traducere în spaniolă: Los ojos de Beatriz. ¿Cómo era realmente el mundo de Dante?, Siruela, Madrid, 2007. Discernământul modernităţii, Humanitas, 2004; Despre idei şi blocaje, Humanitas, 2007 (cu o nouă prefaţă, reluat cu titlul De ce nu avem o piaţă a ideilor, Humanitas, 2013); Ultimul Culianu, Humanitas, 2010; O idee care ne sucește mințile (în colaborare), Humanitas, 2014; Partea nevăzută decide totul (Humanitas, 2015), Două eseuri despre paradis și o încheiere (Humanitas, 2015).
Traduceri (în colaborare): David Bohm, Plenitudinea lumii şi ordinea ei/The Wholeness and the Implicate Order, Humanitas, 1995.
Emisiuni TV realizate: Idei în libertate, pentru TVR Cultural, 2002–2005 (Premiul Consiliului Naţional al Audiovizualului, CNA, pentru cea mai bună emisiune culturală a anului 2003; Marele Premiu al Asociaţiei profesioniştilor de televiziune, APTR, 2004); Înapoi la argument, pentru TVR Cultural, 2006–2012″.
