În fiecare zi de vineri vă prezint o rețetă în care se regăsesc pești de apă dulce, sărată sau fructe de mare. Carnea de pește este o parte importantă dintr-o nutriție echilibrată, fiind o furnizoare de grasimi esențiale omega-3, cu rol în dezvoltarea și menținerea performanței intelectuale, precum și în protecția cardiacă. Medicii nutriționști susțin în unanimitate consumul regulat al cărnii de pește, chiar și ca substituent al altor tipuri de carne grasă. Un numar important de cercetări științifice au descoperit beneficiile cărnii de pește în alimentație, cel mai important fiind aportul de grasimi mononesaturate, ce reduc semnificativ riscul afecțiunilor cardiace.
De-a lungul timpului, s-au vehiculat numeroase mituri despre carnea de peste, ale căror adevăruri nu sunt înca foarte bine cunoscute de consumatori. Riscul intoxicării cu mercur a fost intens popularizat în ultimii ani, fiind vorba exclusiv de speciile de pește oceanic, ce trăiesc în regiuni cu ape intens poluate. Peștele de apă dulce prezintă un risc considerabil mai mic de a fi contaminat cu substante nocive, însa nici nu este o sursa la fel de bogata de grăsimi esențiale, precum peștele oceanic. Într-e noi fie vorba nici nu e așa de gustos ca cel de apă sărată. În plus, cercetătorii spun că nu există dovezi care să ateste că posibila concentrație de mercur regăsită în unele soiuri de pește poate să aducă prejudicii grave sănătații.
Un alt mit extrem de răspândit despre carnea de pește este că poate crește nivelul colesterolului rău din sânge. Acesta este parțial adevărat, deoarece doar prepararea greșită, prin prajire în grăsimi nesănătoase poate să o facă. Pe de altă parte, crapul de Dunăre sau păstravul de munte au un raport proteine-calorii ridicat, comparabil cu carnea de vanat.
Alt mit spune că toate tipurile de carne de pește îmbunătățesc sănătatea inimii. Un mit complet fals. Singurele specii de pește care îmbunătățesc sănătatea inimii prin consum, după o procesare corectă, sunt cele de pește oceanic gras, precum somonul, tonul sau peștele spadă. Pestele de apa dulce, asa cum este somnul, nu furnizeaza altceva decat grasimi saturate.
Pentru astăzi vă propun un crap umplut. Avem nevoie de un crap mare. Peștele poate să fie și de crescătorie, cu toate că cel sălbatic este mult mai bun. Părerea mea și a altora. Mai luăm 200 de gr de ciuperci, o ceașcă de ulei, o felie de pâine, o țelină, o ceapă, un pahar de vin, verdeață tocată, sare și piper. Începem prin a curăța peștele de solzi, îi scoatem intestinele și cu atenție oasele de la burtă. Spălăm bine peștele și îl sărăm pe dinăuntru și pe dinafară. Lăsăm peștele deoparte și ne apucăm de umplutură. Tocăm mărunt ciupercile și ceapa și dăm țelina pe răzătoare. Punem aceste ingrediente împreună cu uleiul într-o cratiță mică și le lăsăm la foc mic să scadă. Când s-au înmuiat bine le transferăm într-un bol adânc și le amestecăm cu pâinea înmuiată stoarsă și fărâmițată bine, cu verdeața tocată, sarea și piperul măcinat. Amestecul omogen îl introducem în burta crapului. Acum urmează să coasem ca să nu iasă umplutura. Așezăm crapul într-o formă de sticlă incasabilă, și adăugăm o cană de apă caldă, sare, boabe de piper și frunze de țelină. Introducem forma în cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius pentru 40 de minute. După acest timp scoatem peștele din cuptor, îl întoarcem și turnăm vinul. Introducem forma din nou în cuptor pentru o jumătate de ceas. La final o scoatem din cuptor și lăsăm peștele să se răcească. Tăiem felii groase de pește, alături punem umplutura și stropim cu sosul care s-a format. Merge de minune cu mămăligă caldă și cu sos- cremă de usturoi. Poftă bună și să aveți parte numai de bine.
(Daniel Babun)
