Ziua Banatului Montan la Reșița: Descoperă orașul prin povești locale și repere culturale
Pentru cei care trec în grabă prin Reșița, mai ales prin partea sa veche, orașul poate părea doar un punct pe hartă. Însă, pentru cei care se opresc și privesc cu atenție, Reșița își dezvăluie treptat farmecul aparte – o îmbinare unică între industrie, natură și spiritul cald al oamenilor. Așa cum observa și Dan D. Farcaș în volumul său „Hoinărind prin Reșița pierdută”, spre oraș duc șapte drumuri, exact ca spre marile metropole europene, dinspre şi înspre: Caransebeș, Timișoara, Lupac, Doman-Carașova, Semenic, Secu și Târnova.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 13 iunie 2025, 17:00 / actualizat: 14 iunie 2025, 0:21
Cu o istorie industrială de peste 250 de ani, Reșița s-a dezvoltat de-a lungul văii Bârzavei și a depresiunilor adiacente, fără să fie niciodată un nod de tranzit major. Orașul a avut mereu mai multe centre, iar zona din jurul Casei Muncitorești era considerată nucleul cultural al comunității. De aici pornea vestitul Corso – locul preferat de promenadă al reșițenilor în zilele de sărbătoare.
Odată cu extinderea uzinelor în perioada comunistă, o parte importantă din orașul vechi a fost demolată, iar în locul caselor și clădirilor emblematice a apărut laminorul Blooming. Simbolurile Reșiței – precum Universalul Vechi sau Podul de fier construit în 1938 – rămân astăzi repere de memorie urbană pentru cei care au trăit istoria orașului.
Expoziția „Reșița pierdută – Oameni și locuri” readuce în prim-plan imagini rare din colecția regretatului fotograf Ioan Mato. Acestea surprind viața cotidiană și arhitectura orașului de altădată, oferind o incursiune emoționantă în trecut.
Petronela Sulea, fost informatician la Centrul de calcul al UCMR, își amintește de Reșița tinereţii sale – cu Reșița Română dincolo de Bârzava, Palatul Cultural și Biserica Ortodoxă de la Pătru Iacob, astăzi printre puținele edificii care au supraviețuit.
În prezent, strada Furnalelor, alături de străzile Fagului, Beethoven, Canalului și Piața Republicii, formează primul areal patrimoniu al municipiului. Unul dintre reperele acestui perimetru este Școala Pittner – o clădire istorică din secolul XIX, recent reabilitată. Proiectul a vizat transformarea școlii într-un centru multifuncțional, în cadrul unui program de revitalizare urbană și culturală.
Potrivit arhitectei Ioana Mihăiescu, întregul cartier al Reșiței Montane ar putea deveni o veritabilă rezervație arhitecturală, păstrând vie istoria orașului de pe Bârzava. Alături de ea, în emisiunea „Oameni și Locuri”, realizatorul Hardy Cvoica i-a avut invitați pe dr. Ada Cruceanu-Chisăliță, ing. Petronela Sulea și părintele Petru Berbentia – toți contribuind cu povești valoroase despre Reșița de ieri și de azi.
Aşadar, nu ratați o nouă întâlnire cu istoria vie a orașului, sâmbătă, 14 iunie, de la ora 15.15, în emisiunea „Oameni și Locuri”, pe frecvența 105,6 FM, dar şi miercuri, 18 iunie de la 16.20.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro
