Ascultă Radio România Reșița Live

Sânzienele şi ia românească: 1800 de obiecte tradiţionale şi 125 de cămăşi de borangic, păstrate de decenii în colecţia Muzeului Banatului Montan din Reşiţa

Nu este o zi mai bună dedicată iei decât cea de Sânziene, în care tradiția și iubirea se împletesc atât de frumos pentru că însăși ia este o împletire a tot ce înseamnă România.

Sânzienele şi ia românească: 1800 de obiecte tradiţionale şi 125 de cămăşi de borangic, păstrate de decenii în colecţia Muzeului Banatului Montan din Reşiţa

Articol editat de Gerhard Chwoika, 21 iunie 2024, 17:00

Străbunii, munții, râurile, obiceiurile sunt simboluri autentice care ne definesc pe noi ca români, iar ia este cea mai importantă piesă a costumului popular, fiind purtată atât în zi de sărbătoare cât și la treburile câmpului.

Ia românească, conform istoricilor, ar fi fost purtată pentru prima oară în perioada culturii Cucuteni, una din cele mai vechi civilizații din Europa, răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia, iar modelele cusute pe ie și coloristica acesteia nu sunt făcute la întâmplare, ci creează o poveste a persoanei care o poartă, de la vârstă până la clasa socială.

Povestea iei româneşti într-o zi de Sânziene, o puteţi afla, istorisită cu răbdare de cercetătorul dr. ist. Livia Magina, director interimar al Muzeului Banatului Montan din Reşiţa:

Povestea iei româneşti într-o zi de Sânziene o puteţi afla sâmbătă, 22 iunie în emisiunea “Oameni şi Locuri” doar aici pe 105.6 FM, de la 15:15.

Fărşangul – Tradiţie străveche, păstrată şi evocată anual între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni şi care marchează sfârșitul iernii
Oameni și locuri vineri, 6 februarie 2026, 17:00

Fărşangul – Tradiţie străveche, păstrată şi evocată anual între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni şi care marchează sfârșitul iernii

Fărșangul este un obicei străvechi, transmis din generație în generație, care marchează sfârșitul iernii și sosirea primăverii,...

Fărşangul – Tradiţie străveche, păstrată şi evocată anual între Bobotează şi Postul Paştilor în comunităţile maghiare de pretutindeni şi care marchează sfârșitul iernii
Sonia Kugler – Asistenta medicală din Caraș-Severin, pasionată de confecționarea costumelor și măștilor de Fășang
Oameni și locuri vineri, 30 ianuarie 2026, 17:00

Sonia Kugler – Asistenta medicală din Caraș-Severin, pasionată de confecționarea costumelor și măștilor de Fășang

Alungarea iernii și întâmpinarea primăverii reprezintă o tradiție străveche, împrumutată de la sașii transilvăneni și practicată de...

Sonia Kugler – Asistenta medicală din Caraș-Severin, pasionată de confecționarea costumelor și măștilor de Fășang
24 ianuarie 2026 – 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Semnificații istorice, impact european și lecții pentru prezent
Oameni și locuri vineri, 23 ianuarie 2026, 17:00

24 ianuarie 2026 – 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Semnificații istorice, impact european și lecții pentru prezent

La 24 ianuarie 2026, România marchează 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, un moment fundamental în istoria națională și un reper...

24 ianuarie 2026 – 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Semnificații istorice, impact european și lecții pentru prezent
Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 81 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Oameni și locuri vineri, 16 ianuarie 2026, 17:00

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 81 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS

Comemorarea deportării germanilor în URSS: memoria unei tragedii din Banatul Montan Comunitățile germane din Banatul Montan marchează în aceste...

Lungul drum spre nicăieri: Drame româneşti, retrăite la 81 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS
Oameni și locuri vineri, 9 ianuarie 2026, 17:00

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la… New York

Un aspect mai puțin cunoscut despre Mihai Eminescu este faptul că nu a agreat niciodată matematica, disciplină pe care o considera extrem de...

Un profesor de matematică din Reşiţa pe urmele lui Eminescu: prin Banat şi la… New York
Oameni și locuri vineri, 2 ianuarie 2026, 17:00

Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale

România se numără printre puținele țări din lume în care oamenii continuă să poarte costume populare nu doar la sărbători sau evenimente...

Din pasiune pentru tradiţie, o femeie din Reşiţa croieşte costume populare pentru a păstra vii obiceiurile de veacuri ale familiei sale
Oameni și locuri vineri, 26 decembrie 2025, 17:00

În Banat, omul sfinţeşte locul prin arta de a trăi frumos, cumpătat şi cu respect faţă de semeni, natură şi lucruri

Când spunem că „omul sfințește locul”, ne referim la acei oameni al căror impact se vede cu adevărat în jurul lor. Aceștia sunt cei în...

În Banat, omul sfinţeşte locul prin arta de a trăi frumos, cumpătat şi cu respect faţă de semeni, natură şi lucruri
Oameni și locuri vineri, 19 decembrie 2025, 17:00

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în Decembrie 1989

Au trecut 36 de ani marcați de speranță și dezamăgire, de curaj și neputință, de adevăruri rostite și adevăruri ascunse, de la...

Mihai Sprînceană – reșițeanul care a tras clopotele Revoluţiei în Decembrie 1989