Sânzienele şi ia românească: 125 de cămăşi de borangic şi 1800 de obiecte tradiţionale – comori de patrimoniu păstrate la Muzeul Banatului Montan din Reșița
Nu este o zi mai potrivită dedicată iei decât cea de Sânziene, în care tradiția și iubirea de ţară se împletesc atât de frumos pentru că însăși ia este o împletire a tot ce înseamnă România.
Articol editat de Gerhard Chwoika, 19 iunie 2026, 17:00 / actualizat: 19 iunie 2026, 19:49
Străbunii, munții, râurile, obiceiurile sunt simboluri autentice care ne definesc pe noi ca români, iar ia sau ciupagul este cea mai importantă piesă a costumului popular, fiind purtată atât în zi de sărbătoare cât și la treburile câmpului.
Ia românească, conform istoricilor, ar fi fost purtată pentru prima oară în perioada culturii Cucuteni, una din cele mai vechi civilizații din Europa, răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia, iar modelele cusute pe ie și coloristica acesteia nu sunt făcute la întâmplare, ci creează o poveste a persoanei care o poartă, de la vârstă până la clasa socială.
Povestea iei româneşti într-o zi de Sânziene, o puteţi afla, istorisită cu răbdare de cercetătorul dr. ist. Livia Magina, directorul Muzeului Banatului Montan din Reşiţa:
Povestea iei româneşti de Sânziene o puteţi afla sâmbătă, 20 iunie 2026 în emisiunea “Oameni şi Locuri” doar aici pe 105.6 FM, de la 15:15, dar şi miercuri, 24 iunie de la 14:15.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro