Sondaj: Unul din doi profesori nu crede că guvernanţii vor aplica creşterile salariale promise

Aproape o treime (29%) dintre profesori descriu situaţia lor financiară ca fiind „modestă” sau „precară”, în timp ce doar 32% o consideră „bună” sau foarte bună„, arată un sondaj realizat de World Vision România la sfârşitul lunii august. Totodată, la trei luni după una dintre cele mai mari greve ale profesorilor din istoria recentă, 49% dintre cadrele didactice nu au încredere că guvernanţii vor respecta promisiunile salariale. În plus, deficitul de infrastructură şi de personal de sprijin continuă să pună presiune pe profesori.

Fundaţia World Vision România a publicat duminică rezultatele unui sondaj cuprinzător care examinează percepţiile şi opiniile a peste 800 de cadre didactice cu privire la condiţiile de lucru, resurse şi motivaţia în sistemul educaţional din România, la început de an şcolar.

Conform cercetării realizată de organizaţie, 70% dintre cadrele didactice încep anul şcolar cu un nivel ridicat de motivaţie. Acest procent poate fi şi rezultatul unei creşteri a stimei de sine (pentru 32% dintre respondenţi) şi a motivaţiei personale (pentru 33% dintre respondenţi) după greva angajaţilor din învăţământul preuniversitar din această vară.

Cu toate acestea, la trei luni de la una dintre cele mai mari greve ale cadrelor didactice din istoria postdecembristă, 29% dintre profesori consideră că situaţia lor materială este modestă sau precară, iar 32% raportează o situaţie financiară bună sau foarte bună. Alţi 39% dintre respondenţi spun că situaţia lor financiară este acceptabilă.

Percepţiile profesorilor la trei luni de la grevă

La capitolul pierderi, în urma grevei, 24% dintre respondenţi remarcă schimbări negative în relaţia cu colegii, ceea ce indică posibilitatea ca greva să fi generat dispute în cancelarii. Alţi 12% dintre profesori remarcă însă şi schimbări pozitive în sensul de creşterea solidarizării între colegi.

Potrivit aceluiaşi sondaj, jumătate dintre respondenţi (49%) nu au deloc sau au foarte puţină încredere că guvernanţii vor respecta toate promisiunile legate de salarizarea cadrelor didactice făcute în timpul grevei. Peste o treime (35%) dintre profesori sunt rezervaţi şi doar 16% cred că promisiunile vor fi respectate în mare sau în foarte mare măsură.

Noul an şcolar începe cu o nouă lege a învăţământului preuniversitar, despre care 19% dintre cadrele didactice spun că sunt în mică măsură sau deloc informate. Alţi  28% dintre profesori spun că sunt relativ informaţi, iar 53% se consideră în mare măsură sau în foarte mare măsură informaţi.

În privinţa propunerii de metodologie de acordare a burselor şcolare în anul şcolar 2023-2024,  84% dintre profesori sunt împotriva eliminării burselor sociale pentru elevii navetişti şi un procent similar cere reintroducerea bursei de studiu pentru elevii care au media peste 7.50 şi vin din familii unde venitul per membru nu depăşeşte salariul minim pe economie.

În acelaşi context de început de an şcolar, 31% dintre profesori spun că starea/calitatea clădirilor şcolare este doar relativ optimă sau sub-optimă atunci când vine vorba de reparaţii, utilităţi şi igienizare. Totodată, 39% dintre respondenţi spun acelaşi lucru despre calitatea mobilierului şi a altor echipamente.

Însă lipsuri sunt şi în privinţa infrastructurii digitale şi a personalului care ar putea  sprijini activitatea profesorilor, mai indică sursa citată. Concret, 51% dintre respondenţi spun că nu au suficiente echipamente IT pentru a desfăşura un proces educaţional de calitate, în timp ce 34% afirmă că personalul de sprijin pentru şcoală trebuie completat cu profesori de sprijin, consilieri, mediatori şcolari etc.

50% dintre profesorii-respondenţi consideră că au prea mulţi elevi în clasa lor pentru a face o educaţie de calitate individualizată, adică pe măsura nevoilor fiecărui elev. Situaţia este mult mai presantă în mediul urban, unde 56% dintre profesorii care au răspuns la chestionar se confruntă cu această problemă, faţă de 34% care predau în mediul rural. Scăderea numărului de elevi din mediul rural vine ca urmare a mai multor factori: scăderea natalităţii, migraţie, scăderea numărului de şcoli şi licee din rural şi înscrierea copiilor în mediul urban sau peri-urban.

„Rezultatele acestui sondaj reflectă un paradox al sistemului educaţional din România. Avem profesori motivaţi, dar fără resursele necesare pentru a-şi face munca la standardele pe care ei şi le doresc. Investiţia în educaţie trebuie să fie o prioritate naţională. Rezultatele acestui sondaj trebuie să servească drept un apel la acţiune pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţământ. Avem nevoie de investiţii serioase în infrastructură şi resurse pentru a pune în valoare potenţialul cadrelor didactice. Scepticismul profesorilor faţă de îndeplinirea promisiunilor financiare este iar o chesiune extrem de îngrijorătoare la care guvernanţii trebuie să vină cu soluţii”, a declarat  Mihaela Nabăr, directorul-executiv World Vision România, potrivit comunicatului de presă al organizaţiei.

Un alt profesor respondent a precizat că greva cadrelor didactice a fost necesară, însă este dezolant că situaţie legislativă rămâne neclarificată.

„Ca profesor şi om, îmi dau seama că respectul meu de sine a crescut ca urmare a grevei, o manifestare în stradă care, din păcate, a fost necesară pentru a rezolva problemele din învăţământ. Cu toate acestea, este dezolant că a ajuns să fie singura soluţie şi că oportunităţile de a aduce modificări semnificative în educaţie au fost spulberate prin încheierea bruscă a grevei. Situaţia legislativă rămâne neclarificată, curriculumul pentru liceu rămâne neschimbat, iar acest lucru afectează nu numai cadrele didactice, ci şi elevii care vor termina liceul pe programe neactualizate”, a explicat profesorul respondent.

„Sunt relativ mulţumită că am avut curajul să îmi apăr drepturile şi că veniturile noastre s-au majorat, dar aceasta este doar o împlinire”, a afirmat un alt profesor respondent la sondajul de opinie realizat de Wolrd Vision România.

„Majorarea salariilor nu compensează pentru lipsurile persistente din sistem, fie că vorbim de promisiuni neîndeplinite sau schimbări majore şi inconsecvente în metodologii. În plus, cu o situaţie financiară mereu în mişcare, beneficiile acestei majorări salariale ar putea fi efemere. Uniţi suntem o forţă, dar cred că reforma reală în educaţie rămâne încă un vis îndepărtat”, a completat profesorul.

World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. Fundaţia lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 30 de ani de prezenţă în România, am ajutat peste 500.000 de copii şi adulţi, în aproape 500 de comunităţi din 18 judeţe.

Foto: World Vision România

De același autor

Related Articles