Şcoala românească se hrăneşte cu mitul olimpicilor. Între efortul individual al unor copii şi eşecul sistemului
Articol editat de Mirabela Afronie, 4 mai 2016, 10:55
Elevii români reuşesc să obţină medalii la Olimpiadele Internaţionale pe materii, în schimb nu sunt nici pe departe în top. Cel puţin aşa susţin experţii consultaţi de „Adevărul“. Loturile olimpice ale României sunt prezentate an de an ca fiind pe locurile fruntaşe ale lumii la Olimpiadele Internaţionale pe materii, în schimb topurile sunt făcute în mod subiectiv, prin prisma medaliilor, şi nu prin prisma procentajelor şi a punctelor obţinute de elevi. „Clasamentele sunt neoficiale, pentru că nu sunt realizate de organizatori, prin prisma punctajelor obţinute. O medalie de aur nu înseamnă şi un punctaj maxim obţinut de un elev“, a explicat, „Adevărul“, Silviu Dăneţ, profesor de matematică la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale“. De exemplu, la Olimpiada Internaţională de Matematică de anul trecut au luat medalii de aur cei care au reuşit să obţină cel puţin 26 de puncte dintr-un total de 42. Singurul elev român care a luat o medalie de aur a obţinut un punctaj aproape minim, respectiv 27, în timp punctajul maxim a fost obţinut de un elev din Canada, iar pe locul al doilea s-a clasat un elev din China, cu 41 de puncte.
În topul neoficial realizat pe ţări, România a reuşit să ocupe locul 13, cu o medalie de aur, patru de argint şi una de bronz. Însă, peste noi au fost ţări precum Rusia, Coreea de Sud, Coreea de Nord, Vietnam, Iran. Neoficial, locul 10 la Informatică Elevii români au obţinut, anul trecut, o medalie de aur, două de argint şi una de bronz la Olimpiada Internaţională de Informatică, ce a avut loc în Kazahstan. Olimpicii români au ocupat locul 10 din totalul celor 80 de ţări participante. Însă tot în acelaşi an, Rusia a luat trei medalii de aur şi una argint, Coreea, trei medalii de aur şi un argint, Japonia – trei medalii de aur şi un bronz, Iran – două medalii de aur, una argint şi un bronz, China – trei aur şi un argint. Câşigătorul absolut atunci a fost din Coreea, cu procentaj de sută la sută, pe locurile doi şi trei au fiind elevi din Rusia şi SUA.
Cu un palmares de 95 de medalii, dintre care 28 de aur, 42 de argint şi 25 de bronz, România păstrează poziţia a şasea în clasamentul pe medalii din toate timpurile. În 2014, România a luat de asemenea 4 medalii – un aur, două de argint şi un bronz, dar a fost din nou surclasată de China, care a obţinut patru medalii de aur, şi de Coreea, cu două medalii de aur, una de argint şi una de bronz. Atunci Rusia a reuşit să obţină două medalii de aur şi două de argint, la fel ca şi Iran. Procentele de sută la sută au fost obţinute de elevi din Australia, Statele Unite şi China. Doar locul 10 la fizică În 2015, lotul olimpic de Fizică al României a câştigat cinci medalii la Olimpiada Internaţională, respectiv două de aur, două de argint şi o medalie de bronz. Cu acest rezultat, România a ocupat primul loc in Europa şi locul 10 în lume, anunţa, anul trecut, Ministerul Educaţiei. Este o performanţă, dar din nou primele locuri şi, implicit, cele mai bune scoruri au fost obţinute de elevi din Coreea de Sud şi China. De altfel, China a reuşit să obţină atunci nu mai puţin de cinci medalii de aur, iar Coreea patru medalii de aur.
Locul şase la chimie în 2015 În 2015 la Olimpiada Internaţională de Chimie au fost obţinute 35 de medalii de aur, 63 de argint şi 92 de bronz. La această ediţie a Olimpiadei de chimie, românii au obţinut două medalii de aur, una de argint, una de bronz. Pe tabela cu rezultate primele patru nume cu medalii de aur aparţin chinezilor, iar a cincea medalie de aur a fost obţinută de un român. Coreea a obţinut patru medalii de aur, Rusia – două. Rezultatul a plasat România pe locul întâi în Europa şi pe şase în lume, într-un clasament neoficial al ţărilor participante. Hibele sistemului de educaţie Potrivit preşedintelui Consiliului Naţional al Elevilor (CNE), Horia Oniţa, România nu este nici pe departe atât de bună la olimpiadele internaţionale, aşa cum s-a vehiculat, ci este pe undeva pe la mijloc. Prin promovarea olimpicilor, s-ar încerca însă ascunderea hibelor din sistemul de învăţământ. „Trebuie să se înţeleagă că olimpiadele sunt activităţi extraşcolare, elevii fac pregătire individual şi nu sunt rodul şcolii româneşti. Este foarte bine să fie promovaţi olimpicii, dar scopul şcolii nu este să scoată olimpici, ci să îi pregătească pentru viaţă . Normal ar fi să se premieze şi dacă aduci la şcoală un copil care e în risc de abandon, să îl faci să înveţe, să se pregătească pentru viaţă e o performanţă mult mai relevantă decât să duci la olimpiadă un copil care are deja note de 9 şi 10. Cred că promovarea olimpicilor este un mecanism prin care sistemul se scuză şi ascunde mizeria sub preş, acela că sistemul de multe ori eşuează“, a declarat, pentru „Adevărul“, Horia Oniţa, preşedintele CNE.
Medaliile la Olimpiade nu reflectă rezultatele şcolii româneşti Preşedinta „Fundaţiei Coaliţia pentru Educaţie“, Daniela Vişoianu, consideră şi ea că nu trebuie suprapuse rezultatele Olimpiadelor cu performanţa şcolii româneşti şi că nici nu trebuie să ne amăgim cu rezultatele unor elite, pentru că acestea vor pleca din România. „Elitele şcolii româneşti nu vor rămâne în ţară, vor merge şi vor contribui la creşterea altor ţări. Ne amăgim cu performanţele acestor elevi, care au muncit pentru că au vrut, pentru că au fost suţinuţi de părinţi, pentru au făcut pregătire individuală. Rezultatele şcolii româneşti se văd în rata de promovabilitate de la examenele de Bacalaureat şi la Evaluările Naţionale“, a explicat preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie, care subliniază că România are tradiţie în matematică şi că a intrat cumva în ADN-ul poporului român.
Sursa: adevarul.ro
