România mai are la dispoziție patru luni pentru a stabili ce va pune în locul măsurilor de sprijin al populației pentru facturile la energie.
Comisia Europeană a ținut marți să precizeze că nu obligă niciun stat membru al Uniunii să elimine măsurile de la 1 ianuarie, însă așteaptă ca guvernele naționale să nu se afunde în deficite bugetare mai mari.
România bate pasul pe loc la acest capitol, iar guvernul nu a pornit discuțiile pentru că așteaptă o direcție din coaliția polică de la București. Ceea ce este mai grav la nivelul comunicării din societatea românească este zvonul că executivul de la Bruxelles obligă țara noastră să elimine aceste măsuri, ceea ce nu este adevărat.
Conform Comisiei Europene, aceste măsuri sunt recomandate, nu obligatorii, pentru a nu intra în spirala unui deficit excesiv dincolo de țintele asumate, cum este cazul țării noastre.
Dacă Guvernul de la București demonstrează prin calcule că poate menține măsurile fără a dezechilibra financiar toată România, atunci Comisia Europeană va rămâne fără argumente. Însă România pare a avea argumente, pentru că deja are un deficit foarte mare, o prognoză de peste șapte procente, dacă nu aplică anumite măsuri pe care tocmai le negociază la Bruxelles.
Dacă aplică aceste ajustări, va avea un deficit de 5,5 procente, însă cifra asumată pentru 2023 este de 4,4 procente deficit bugetar. Mai mult, pentru anul viitor, deficitul trebuie să scadă sub patru procente. Or, măsurile pentru energie au costat România 1,2 procente din PIB.
Poziția de bază a Comisiei este că situația economică s-a îmbunătățit și prețul energiei a scăzut la nivelul celui dinainte de criză. Așa că, dacă un stat membru vrea să păstreze aceste măsuri, acestea ar trebui să fie țintite – doar pentru categoriile vulnerabile.
