Peste 88% dintre români se tem de știrile false, arată un studiu al Poliției
Într-o epocă în care informația circulă cu viteza luminii, iar internetul este sursa principală de știri pentru milioane de români, pericolul reprezentat de dezinformare este mai real ca niciodată. Nu există, din păcate, un software capabil să detecteze automat știrile false. Conform unui studiu recent realizat de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității (ICPC), educația și informarea rămân cele mai eficiente forme de protecție.
Articol editat de Valentina Adam, 8 aprilie 2025, 07:26
Românii sunt conștienți de riscurile din mediul online, însă nu au, de cele mai multe ori, instrumentele necesare pentru a diferenția o știre reală de una falsă. Un semnal de alarmă clar vine din faptul că mulți dintre ei se tem de știrile false la fel de mult ca de infracționalitate.
Românii și frica de dezinformare
Principalele motive de îngrijorare (sursa: ICPC):
| Motiv | Procentaj respondenți |
|---|---|
| Infracționalitate | 89,9% |
| Știri false | 88,4% |
| Extinderea războiului în România | 82% |
Această apropiere între infracționalitate și dezinformare arată o schimbare profundă în percepția publică asupra riscurilor moderne. Știrile false nu mai sunt doar simple exagerări mediatice, ci o amenințare resimțită la nivel personal.
Canalele care transmit cel mai des știri false
Românii sunt conștienți de sursele din care provin cele mai multe informații înșelătoare. Studiul ICPC indică următoarele platforme ca fiind cele mai periculoase în propagarea falsurilor:
| Canal | Procentaj respondenți |
|---|---|
| Rețele de socializare | 87% |
| Posturi de televiziune | 74% |
| Podcasturi/Vloguri | 54,9% |
Aceste date confirmă că rețelele sociale reprezintă „epicentrul” dezinformării digitale și necesită măsuri urgente de reglementare și educație.
Cazul viral care a păcălit o țară întreagă
O fotografie emoționantă cu un băiat care spăla parbrize pentru a se întreține a circulat recent pe rețelele sociale. Imaginea a stârnit valuri de empatie și a determinat mulți români să se ofere să ajute. Ulterior, s-a aflat că fotografia era un montaj, iar locația fusese schimbată. Scopul a fost sensibilizarea, dar rezultatul a fost un nou exemplu de deep fake deghizat în bună intenție.
Iluzia siguranței digitale: încrederea în sine, dar nu în ceilalți
Sorin Stănică, comisar-șef în cadrul ICPC, atrage atenția asupra unui fenomen paradoxal:
„Aproape 80% dintre români spun că ei sunt bine pregătiți să identifice știrile false, dar 90% cred că ceilalți nu sunt pregătiți.”
Formatul preferat de consum al informației online (sursa: ICPC)
| Format | Procentaj |
|---|---|
| Video/Foto | 58% |
| Text | 38,3% |
| Audio | 3,7% |
Această preferință pentru conținutul vizual expune publicul la manipulare prin imagini și montaj video – tehnici frecvent utilizate în producerea de știri false și deep fake-uri.
Dezinformarea, armă digitală: manipularea alegerilor prin fake news
Mihai Rotariu, purtător de cuvânt al DNSC:
„De anul trecut am tras un semnal de alarmă. În acel moment deep fake era folosit exclusiv în zona de tentative de fraude, dar exista posibilitatea să se migreze către încercarea de manipulare a procesului electoral, ceea ce s-a și întâmplat. Suntem pregătiți să combatem dezinformarea în următoarea perioadă, dar trebuie să o facem rapid, eficient, raportare către rețelele de social media.”
Dar, dincolo de efortul instituțiilor, specialiștii spun că e necesară și o pregătire a populației, așa încât să poată recunoaște o știre falsă.
Urmărește-ne și pe Google News
