Ascultă Radio România Reșița Live

[FOTO] Dinu Manolache, 20 de ani de veșnicie!

Articol editat de Radio Resita, 3 septembrie 2018, 10:22

Dinu Manolache s-a născut în comuna Rogova din județul Mehedinți la 13 mai 1955. În anul 1980 tânărul își încheia studiile la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesorului Octavian Cotescu, fiind absolvent, în urma examenelor finale.
Cu doar un an înainte, în 1979, tânărul actor își făcuse debutul pe marele ecran, în rolul lui Vasile din filmul „Cine mă strigă?”, regizat de Letiția Popa. Anul următor, 1981, îi aduce distribuția în alte două roluri memorabile: Simion Handrabur din „Semnul Șarpelui”, în regia lui Mircea Veroiu și respectiv, rolul lui Virgil din „Fata Morgana”, film regizat de Elefterie Voiculescu.

În anul 1982 Dinu Manolache aparea în documentarul de scurt metraj „Mitul lui Mitică” de Mihnea Columbeanu și în pelicula lui George Cornea, „Rămân cu tine”, în care juca alături de Sebastian Papaiani, Florin Zamfirescu, Amza Pellea și de fostul său profesor, Octavian Cotescu.

Tot în anul 1982, este distribuit alături de Leopoldina Bălănuță și de viitoarea sa soție, actrița Rodica Negrea, în filmul „Mult mai de preț e iubirea” , în regia lui Dan Marcoci. Același an îi aduce un rol în seria a doua a celebrului film „Lumini și umbre”, alături de nume mari ale cinematografiei românești, precum Gina Patrichi, Ilarion Ciobanu, Adrian Pintea sau Gheorghe Dinică.

În televiziune și-a făcut debutul în 1983, cu rolul servitorului Fabrizio din filmul „Hangița”, o adaptare pentru TV după piesa omonimă a lui Carlo Goldoni, în regia lui Constantin Dicu. Și în acest film, Dinu Manolache apare alături de câțiva actori din generația de aur, ca Mitică Popescu, Dana Dogaru, Coca Andronescu sau Ovidiu Schumacher.

Între anii 1983 și 1989 actorul se dedică mai mult scenei teatrale, nefiind prezent în nici o distribuție cinematografică. Dar în cariera teatrală, s-a remarcat la fel de puternic, jucând pe scena Teatrului Mic din București roluri spumoase, ca Ligurio din „Mătrăguna” de Niccolo Machiavelli, Jean din „Mitică Popescu” de Camil Petrescu, Pătru cel Scurt din „Niște țărani” de Dinu Săraru sau Azazelo din „Maestrul și Margareta” de Bulgakov, în regia Cătălinei Buzoianu.
A colaborat cu teatrul radiofonic și chiar a semnat regia câtorva spectacole notabile ca „Idolul si Ion Anapoda” de G.M. Zamfirecu, „Desculț în parc” de Neil Simon sau „Trei nopți cu Madox” de Matei Vișniec.

Dinu Manolache a îmbrățișat și cariera universitară, devenind asistent universitar la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesorului Mircea Albulescu, unde a regizat și a scris scenarii pentru piese interpretate de studenți ca „Pădurea” de W. Shakespeare.

“Toate studiile psihanalitice demonstrează că în om se află şi măştile cele mai întunecate, dar şi măştile ingenue care dilată spaţiul interior: dragostea, mirarea; toate trebuie descoperite, explorate şi apărate de tentaţiile facilului. Arta constituie un mod de a-ţi expune sufletul, de a-l deschide spre o percepţie colectivă, care sporeşte înţelesurile viziunii interioare. Drumul către sine nu înseamnă să fii tot timpul acelaşi, să te cauţi într-un punct fix, ci este o căutare în care urci treptat, cu surprindere, uneori deziluzionat, alteori cu o încântare copilărească”, mărturisea regretatul actor Dinu Manolache.

Din anul 1990, Dinu Manolache revine în atenția iubitorilor de film, cu un rol în producția „Campioana” de Elisabeta Bostan, alături de Izabela Moldovan, Mircea Diaconu, George Mihăiță și Ileana Stana Ionescu. În 1994 actorul apare în splendida ecranizare a lui Dinu Cernescu, după comedia „Titanic vals” de Tudor Mușatescu, în rolul lui Dinu Petre, alături de Tamara Buciuceanu, Dem Rădulescu, Dorina Lazăr, Mihai Constantin și Cesonia Postelnicu.

A fost căsătorit cu sensibila actriță Rodica Negrea  devenind  un cuplu îndrăgit în viața artistică, au jucat împreună la Teatrul Mic , în „Scaunele” de Eugen Ionesco  de sau „Cercul” de Arthur Schnitzer.Împreună au o fetiță care le urmează destinul artistic, Ilinca Manolache, una dintre cele mai bune actrițe ale generației tinere.

“În penumbra actorului stau toate personajele pe care le-a jucat, singurătăţile lui, lucrurile pe care nu le-a putut comunica, atmosfera unui spectacol, emoţia pe care simte că o trezeşte uneori în public, aşteptarea, speranţa…”

Din păcate Dinu Manolache și-a luat singurătățile și a plecat în veșnicie pe 3 septembrie 1998 la București, lăsând în urmă la doar 43 de ani, o carieră frumoasă, cu multe roluri de neuitat pentru iubitorii teatrului și filmului românesc. Își doarme somnul de veci în Cimitirul Bellu ortodox, pe Aleea Artiștilor.

Anca Bica Bălălău

Erwin Josef Țigla: In Memoriam Ioana Mihăiescu – arhitectul și artistul care a iubit Reșița până la capăt
Cultură miercuri, 26 noiembrie 2025, 20:04

Erwin Josef Țigla: In Memoriam Ioana Mihăiescu – arhitectul și artistul care a iubit Reșița până la capăt

Comunitatea culturală din Reșița și Caraș-Severin a pierdut, la finalul lunii noiembrie, una dintre cele mai importante personalități ale...

Erwin Josef Țigla: In Memoriam Ioana Mihăiescu – arhitectul și artistul care a iubit Reșița până la capăt
Simpozion internaţional la Timişoara: „Căderea Zidului Berlinului”
Cultură miercuri, 26 noiembrie 2025, 17:54

Simpozion internaţional la Timişoara: „Căderea Zidului Berlinului”

La Timişoara va avea loc un simpozion internațional cu tema „Căderea Zidului Berlinului, eveniment premergător Revoluției Române din...

Simpozion internaţional la Timişoara: „Căderea Zidului Berlinului”
Teatrul de Vest are ce să dea: o comedie, ’’Ce să dai, dacă n-ai?”, scrisă de un laureat al Premiului Nobel
Cultură miercuri, 26 noiembrie 2025, 10:00

Teatrul de Vest are ce să dea: o comedie, ’’Ce să dai, dacă n-ai?”, scrisă de un laureat al Premiului Nobel

Teatrul de Vest Reșița prezintă sâmbătă, 29 noiembrie, de la ora 19:00, premiera spectacolului „Ce să dai, dacă n-ai?”, o adaptare după...

Teatrul de Vest are ce să dea: o comedie, ’’Ce să dai, dacă n-ai?”, scrisă de un laureat al Premiului Nobel
Bata Marianov, laureatul Premiului Național „Constantin Brâncuși“ 2025 – recunoaștere majoră pentru sculptorul bănățean
Cultură marți, 25 noiembrie 2025, 21:00

Bata Marianov, laureatul Premiului Național „Constantin Brâncuși“ 2025 – recunoaștere majoră pentru sculptorul bănățean

Sculptorul bănățean Bata Marianov primește în 2025 unul dintre cele mai prestigioase premii ale culturii române: Premiul Național...

Bata Marianov, laureatul Premiului Național „Constantin Brâncuși“ 2025 – recunoaștere majoră pentru sculptorul bănățean
Cultură luni, 24 noiembrie 2025, 21:41

La Reșița se pune piatra de temelie pentru o nouă capelă școlară cu hramul Sfântului Nicolae

Un nou proiect cu valoare spirituală și educațională prinde contur la Reșița. Sub deviza „Între Carte și Rugăciune – o Capelă pentru...

La Reșița se pune piatra de temelie pentru o nouă capelă școlară cu hramul Sfântului Nicolae
Cultură sâmbătă, 22 noiembrie 2025, 11:10

Arad – Capitala Politică a Marii Uniri. 107 ani de la momentul în care s-a scris istoria României

Arad – Capitala Politică a Marii Uniri. 107 ani de la momentul în care s-a scris istoria României Acum 107 ani, Aradul trăia una dintre cele...

Arad – Capitala Politică a Marii Uniri. 107 ani de la momentul în care s-a scris istoria României
Cultură vineri, 21 noiembrie 2025, 22:59

Expoziția „De prin timpuri trecute…” aduce la Tormac istoria aparatelor de radio, pick-up-urilor și casetofoanelor

Comuna Tormac din județul Timiș găzduiește duminică, 23 noiembrie, expoziția „De prin timpuri trecute… Din istoria aparatelor de radio, a...

Expoziția „De prin timpuri trecute…” aduce la Tormac istoria aparatelor de radio, pick-up-urilor și casetofoanelor
Cultură vineri, 21 noiembrie 2025, 14:02

Circuit 89: Concursul care îi aduce pe tinerii timișoreni mai aproape de istoria Revoluției din 1989

Circuit 89: Concursul care îi aduce pe tinerii timișoreni mai aproape de istoria Revoluției din 1989 Timișoara 1989 a schimbat cursul istoriei...

Circuit 89: Concursul care îi aduce pe tinerii timișoreni mai aproape de istoria Revoluției din 1989