Elie Wiesel a încetat din viaţă la vârsta de 87 de ani

Supravieţuitorul Holocaustului şi laureatul Nobelului pentru pace Elie Wiesel, un scriitor prolific şi un activist tranşant a decedat sâmbătă la vârsta de 87 de ani.

Elie Wiesel a fost un prolific scriitor, autor al peste 50 de opere, evreu-american de origine română, profesor, filosof, ziarisţ eseist şi activist pentru drepturile omului.

El este cunoscut în special pentru biografia sa, „Noaptea”, în care autorul rememorează experienţele sale din lagărul de exterminare de la Auschwitz.

Succesul cărţii sale se explică şi prin faptul că lucrarea se bazează pe experienţa şi trăirile sale ca prizonier la Auschwitz, Buna şi lagărele de concentrare de la Buchenwald.

Laureat al Premiului Nobel pentru Pace

În anul 1986 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace, fiind supranumit de către Comitetul norvegian Nobel „mesager pentru omenire”. Acest lucru datorită faptului că, prin lupta sa pentru a se împăca cu „experienţa personală de umilire totală şi de dispreţ total faţă de umanitate afişate în lagărele de concentrare ale lui Hitler”, precum şi prin nenumăratele „lucrări practice în cauza păcii”, Wiesel a transmis un mesaj puternic „de pace, ispăşire şi demnitate umană” omenirii. În anul 1996 a fot numit membru al Academiei de Artă şi Literatură din România.

Elie Wiesel a fost şi preşedintele Consiliului Consultativ al ziarului Algemeiner Journal.

Elie Wiesel s-a născut în România, la Sighetu Marmaţiei, la 30 septembrie 1928, fiind singurul băiat şi totodată al treilea copil dintre cei patru ai Sarei şi ai lui Şlomo Wiesel. Familia Wiesel se ocupa de comerţ, având o băcănie, aceasta fiind sursa lor de existenţă. Oraşul Sighet în acea perioadă avea o majoritate evreiască de 38,6%.

Numărul A-7713

Elie Wiesel a început încă din copilărie, la sugestia tatălui său, să înveţe ebraica. Asta cu atât mai mult cu câţ de mic a urmat studii religioase, aceastea făcându-se exclusiv în idiş şi ebraică. În familia Wiesel se vorba în idiş, adesea citeau presă care era scrisă în germană, iar la bacănia familiei se vorbea, în funcţie de cum o impunea situaţia, maghiară şi română, se arată în pagina oficială dedicată lui Elie Wiesel de site-ul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului.

„La vârsta de 15 ani identitatea i-a fost asociată cu numărul A-7713. Ce înseamnă acest lucru? În aprilie 1944, Elie alături de întreaga sa familie a fost internat într-un lagăr de concentrare. O lună mai târziu, pe 16 mai 1944, cu toţii au fost tansportaţi la Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, unde i s-a tatuat pe braţul stâng numărul A-7713.

Lagărul

În lagăr, femeile erau separate de bărbaţi şi astfel, imediat după ce au ajuns acolo, mama şi sora sa, în vârstă de 7 ani, au fost despărţite de restul familiei, Elie şi cu tatăl său ramânând împreună şi fiind obligaţi să facă muncă silnică în fabrica ce aparţinea complexului Auschwitz III Monowitz, Buna-Werke. Mai târziu a aflat că cele două fuseseră exterminate”, se mai arată în pagina Institutului dedicată lui Elie Wiesel.

Elie Wiesel s-a aflat întotdeauna în primele rânduri pentru a condamna acţiunile criminale ale guvernelor nedemocrate, pentru a opri acţiuni de distrugere a unor comunităţi etnice din Europa, Africa sau Asia.
Tatăl lui Elie Wiesel nu a rezistat prea mult şi în timp ce Armata Roşie se îndrepta spre Auschwitz, iar deţinuţii evreii au fost trimişi în „Marşul Morţii” spre lagărul Buchenwald, a murit de extenuare, dizenterie şi inaniţie.

Elie, însă, a supravieţuit şi la 11 aprilie 1945, grav bolnav, inanizat şi în depresie, a fost eliberat de către armata americană. S-a stabilit la Paris unde a studiat, la Sorbona, literatură, psihologie şi filizofie. În tot acest timp s-a întreţinut predând lecţii de ebraică şi dirijând corul unei sinagogi. Tot la Paris şi-a făcut şi debutul în jurnalism, iniţial în presa scrisă, în ziarele evreieşti-franceze, mai apoi ajungând reporter, în limba ebraică, la cel mai mare ziar israelian. Parisul a mai însemnat pentru Elie Wiesel şi regăsirea cu cele două surori mai mari, care erau într-un orfelinat francez.

Elie Wiesel şi una dintre surorile sale s-au stabilit în America, iar cealaltă la Montreal, Canada.

Sursa: digi24.ro

Articol editat de Mirabela Afronie, 3 iulie 2016, 08:35

Supravieţuitorul Holocaustului şi laureatul Nobelului pentru pace Elie Wiesel, un scriitor prolific şi un activist tranşant a decedat sâmbătă la vârsta de 87 de ani.

Elie Wiesel a fost un prolific scriitor, autor al peste 50 de opere, evreu-american de origine română, profesor, filosof, ziarisţ eseist şi activist pentru drepturile omului.

El este cunoscut în special pentru biografia sa, „Noaptea”, în care autorul rememorează experienţele sale din lagărul de exterminare de la Auschwitz.

Succesul cărţii sale se explică şi prin faptul că lucrarea se bazează pe experienţa şi trăirile sale ca prizonier la Auschwitz, Buna şi lagărele de concentrare de la Buchenwald.

Laureat al Premiului Nobel pentru Pace

În anul 1986 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace, fiind supranumit de către Comitetul norvegian Nobel „mesager pentru omenire”. Acest lucru datorită faptului că, prin lupta sa pentru a se împăca cu „experienţa personală de umilire totală şi de dispreţ total faţă de umanitate afişate în lagărele de concentrare ale lui Hitler”, precum şi prin nenumăratele „lucrări practice în cauza păcii”, Wiesel a transmis un mesaj puternic „de pace, ispăşire şi demnitate umană” omenirii. În anul 1996 a fot numit membru al Academiei de Artă şi Literatură din România.

Elie Wiesel a fost şi preşedintele Consiliului Consultativ al ziarului Algemeiner Journal.

Elie Wiesel s-a născut în România, la Sighetu Marmaţiei, la 30 septembrie 1928, fiind singurul băiat şi totodată al treilea copil dintre cei patru ai Sarei şi ai lui Şlomo Wiesel. Familia Wiesel se ocupa de comerţ, având o băcănie, aceasta fiind sursa lor de existenţă. Oraşul Sighet în acea perioadă avea o majoritate evreiască de 38,6%.

Numărul A-7713

Elie Wiesel a început încă din copilărie, la sugestia tatălui său, să înveţe ebraica. Asta cu atât mai mult cu câţ de mic a urmat studii religioase, aceastea făcându-se exclusiv în idiş şi ebraică. În familia Wiesel se vorba în idiş, adesea citeau presă care era scrisă în germană, iar la bacănia familiei se vorbea, în funcţie de cum o impunea situaţia, maghiară şi română, se arată în pagina oficială dedicată lui Elie Wiesel de site-ul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului.

„La vârsta de 15 ani identitatea i-a fost asociată cu numărul A-7713. Ce înseamnă acest lucru? În aprilie 1944, Elie alături de întreaga sa familie a fost internat într-un lagăr de concentrare. O lună mai târziu, pe 16 mai 1944, cu toţii au fost tansportaţi la Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, unde i s-a tatuat pe braţul stâng numărul A-7713.

Lagărul

În lagăr, femeile erau separate de bărbaţi şi astfel, imediat după ce au ajuns acolo, mama şi sora sa, în vârstă de 7 ani, au fost despărţite de restul familiei, Elie şi cu tatăl său ramânând împreună şi fiind obligaţi să facă muncă silnică în fabrica ce aparţinea complexului Auschwitz III Monowitz, Buna-Werke. Mai târziu a aflat că cele două fuseseră exterminate”, se mai arată în pagina Institutului dedicată lui Elie Wiesel.

Elie Wiesel s-a aflat întotdeauna în primele rânduri pentru a condamna acţiunile criminale ale guvernelor nedemocrate, pentru a opri acţiuni de distrugere a unor comunităţi etnice din Europa, Africa sau Asia.
Tatăl lui Elie Wiesel nu a rezistat prea mult şi în timp ce Armata Roşie se îndrepta spre Auschwitz, iar deţinuţii evreii au fost trimişi în „Marşul Morţii” spre lagărul Buchenwald, a murit de extenuare, dizenterie şi inaniţie.

Elie, însă, a supravieţuit şi la 11 aprilie 1945, grav bolnav, inanizat şi în depresie, a fost eliberat de către armata americană. S-a stabilit la Paris unde a studiat, la Sorbona, literatură, psihologie şi filizofie. În tot acest timp s-a întreţinut predând lecţii de ebraică şi dirijând corul unei sinagogi. Tot la Paris şi-a făcut şi debutul în jurnalism, iniţial în presa scrisă, în ziarele evreieşti-franceze, mai apoi ajungând reporter, în limba ebraică, la cel mai mare ziar israelian. Parisul a mai însemnat pentru Elie Wiesel şi regăsirea cu cele două surori mai mari, care erau într-un orfelinat francez.

Elie Wiesel şi una dintre surorile sale s-au stabilit în America, iar cealaltă la Montreal, Canada.

Sursa: digi24.ro