Cercetătorii brașoveni vor să producă, în perioada următoare, semințe de cartof dulce și cartof mov, dar brevetarea soiurilor ar putea dura până la 14 ani.
Sorin Chiru, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare, Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr din Braşov, a spus că proiectul pentru producerea acestor semințe este derulat împreună cu specialişti ai Universităţii din Cluj şi din Coreea.
Acesta a precizat că până se brevetează un soi de cartof durează între 12 şi 14 ani de cercetare, dar speră ca acest termen să se reducă cu 3-4 ani, având în vedere tehnologiile noi.
„Cartoful dulce este o cultură ce se pretează solului ţării noastre şi care acum se produce în cantităţi destul de mici la Dăbuleni. De asemenea, avem în plan şi producerea seminţei de cartof violet care conţine antioxidanţi în cantităţi chiar mai mari decât fructele de pădure”, a afirmat Sorin Chiru, citat de bzb.ro.
Chiru a mai spus că în acest an, a fost brevetat un nou soi de cartof, numit Braşovia, bun la gust și cu o rezistenţă virotică crescută.
“Până acum avem brevetate 12 soiuri de cartof între care amintesc soiurile Rustic, Roclas, Cristian, Nicoleta, soiuri gustoase, rezistente de pe urma cărora se obţin producţii foarte bune dacă se aplică tehnologia”, a spus Sorin Chiru.
Până acum, în România, un agricultor din Piatra Neamț a reușit să aclimatizeze una dintre cele mai profitabile culturi, cartoful mov, ce poate aduce câștiguri de peste 200.000 de euro la hectar.
Anul trecut, agricultorul Gabi Sandu și-a vândut cu ușurință întreaga recoltă pe piața din Italia.
Originar din Peru, cartoful mov se numără printre cei mai sănătoși cartofi din lume, iar ideea de a-i cultiva în România i-a venit lui Sandu după ce a văzut un reportaj la televizor.
”Am început cu patru soiuri, din care doar două au rezistat și am reușit să le aclimatizăm. În Peru, cultivarea cartofilor mov se face la altitudini de 3000 de metri, planta fiind rezistentă la secetă și mană.Este sensibilă însă, la fel ca și cartoful obișnuit, la gândacul de Colorado”, afirma recent Gabi Sandu.
Acum, agricultorul cultivă cartofi pe 6.000 de metri pătrați. La 1.000 de metri pătrați este nevoie de 350 de kilograme de sămânță, astfel că, la un hectar, fermierii trebuie să folosească 3.500 de kilograme. La un preț de 30 de lei/kilogram, costurile înființării ajung la 23.000 de euro, la care se adaugă lucrările specifice culturii de cartof, în cuantum de 2.500 de lei.
De la fiecare kilogram de sămânță,care costă 30 de lei, fermierul obține o recoltă de 10-11 kilograme. Astfel, de pe un hectar, profitul poate depăși 200.000 de euro, cu condiția ca agricultorul să găsească piață de desfacere la preț bun pentru toată producția.
”Cultivarea pe suprafețe mari implică unele riscuri, în special cel al furturilor. Locația unde am plantat noi este ținută secretă. Cine nu știe exact, dacă doar trece pe lângă ferma noastră, nu își dă seamă că este cartof mov, pentru că este identic cu cel obișnuit. Doar la secționarea unui tubercul se face diferența”, a spus Gabi Sandu.
Sursa foto: agrointel.ro
