CEDO: România a încălcat drepturile lui Kovesi prin revocarea de la şefia DNA înainte de finalul mandatului
Laura Codruţa Kovesi a câştigat marţi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), potrivit unui comunicat de presă al instituţiei cu sediul la Strasbourg.
Articol editat de Valentina Adam, 5 mai 2020, 14:07
Potrivit CEDO, România a încălcat drepturile procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin revocarea acesteia din funcţie înainte de încheierea mandatului.
CEDO a decis în unanimitate că s-au încălcat dreptul la un proces echitabil (Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) şi dreptul la libera exprimare (Articolul 10 din Convenţie).
Cazul vizează decizia prin care Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA înainte de finalul celui de-al doilea mandat al său în urma unor critici pe care ea le-a formulat în legătură cu reformele legislative în materie de corupţie, precizează instanţa, adăugând că reclamanta a susţinut că nu a putut să conteste decizia la un tribunal.
Conform deciziei CEDO, Kovesi nu a avut niciun mijloc de a ataca în justiţie revocarea sa, deoarece o astfel de procedură nu ar fi permis examinarea decât a formei decretului prezidenţial de revocare, şi nu a revendicărilor sale de fond, conform cărora ea a fost revocată pentru că a a criticat reforma legislativă în materie de corupţie.
Curtea a stabilit totodată că dreptul la libertatea de expresie al reclamantei a fost încălcat pe motiv că ea a fost revocată din cauza criticilor pe care le-a făcut în exercitarea funcţiilor sale pe un subiect de interes public.
Una dintre sarcinile sale în calitate de procuror-şef anticorupţie era de a-şi exprima opinia asupra reformelor legislative susceptibile să aibă consecinţe asupra magistraturii şi asupra independenţei acesteia, precum şi asupra luptei împotriva corupţiei.
Conform CEDO, revocarea prematură a reclamantei a fost contrară chiar scopului menţinerii independenţei judiciare şi ar fi trebuit să aibă un efect de descurajare asupra sa şi asupra altor procurori şi judecători în ceea ce priveşte participarea lor la dezbaterile publice în legătură cu reformele legislative privind magistratura şi independenţa judiciară.
