CCR amână din nou decizia privind reforma pensiilor magistraţilor

România riscă pierderea a 231 de milioane de euro din PNRR în condiţiile în care CCR amână din nou decizia privind reforma pensiilor magistraților.

Articol editat de Oana Nicolae, 16 ianuarie 2026, 11:30

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, din nou, să amâne pronunțarea asupra reformei pensiilor magistraților. A fost stabilit şi un nou termen pentru data de 11 februarie 2026. Decizia vine în contextul unei sesizări recente formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Instituţia susține că noua lege ar duce la „anularea totală a pensiei de serviciu” a magistraților.

Potrivit informării oficiale transmise de CCR după ședința de vineri, 16 ianuarie 2026 judecătorii constituționali au admis cererea de întrerupere a deliberărilor pentru „o mai bună studiere” a documentelor depuse pe 15 ianuarie 2026, inclusiv o expertiză contabilă extrajudiciară prezentată de autorul sesizării, respectiv ÎCCJ, condusă de Lia Savonea.

Expertiza ÎCCJ și acuzațiile de „confiscare a drepturilor”

În sesizarea depusă, Înalta Curte invocă o expertiză realizată de un expert contabil autorizat. Documentul ar demonstra că aplicarea noii legi ar face ca pensia de serviciu să fie mai mică decât pensia calculată pe baza contributivității. În opinia ÎCCJ, această situație echivalează cu „o confiscare a drepturilor magistraților”, calificată drept un caz fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene.

„Aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o anulare totală a pensiei de serviciu”, susține Înalta Curte, care a anunțat că va depune note suplimentare de susținere la CCR.

Blocaj instituțional și efecte asupra PNRR

Amânarea deciziei CCR are consecințe majore la nivel național. Din cauza întârzierilor, legea nu a putut intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, deși România se angajase să adopte reforma până la 28 noiembrie 2025, termen-limită asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În lipsa implementării reformei, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fonduri europene. Ministrul Fondurilor Europene a declarat recent că termenul a fost ratat. El mai spune că orice discuție cu Comisia Europeană poate avea loc doar după finalizarea efectivă a reformei.

„Nu poți merge la Comisia Europeană cu ‘dacă’ și ‘parcă’. Mai întâi trebuie să pui ceva concret pe masă”, a subliniat ministrul, atrăgând atenția asupra impactului financiar și politic al blocajului.

Modificări majore propuse de noua lege

Actul normativ contestat ar schimba radical regulile de pensionare din sistemul judiciar. Printre principalele prevederi se numără:

• creșterea vârstei de pensionare de la 48–50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani;
• imposibilitatea pensionării sub vârsta de 58 de ani;
• majorarea vechimii minime în muncă de la 25 la 35 de ani;
• plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net, față de nivelul actual, egal cu venitul net din ultima lună de activitate.

O cronologie a amânărilor

CCR trebuia să se pronunțe inițial pe 10 decembrie 2025, apoi pe 28 decembrie. La acel termen, patru judecători CCR numiți de PSD au părăsit ședința, blocând deliberările. În octombrie, Curtea respinsese un proiect similar, invocând lipsa avizului CSM. Ulterior, Guvernul Bolojan și-a asumat din nou răspunderea pe proiect. Acesta a fost adoptat pe 2 decembrie, în ciuda avizului negativ al CSM.

Sesizarea ÎCCJ din 5 decembrie și amânările succesive au menținut legea într-un blocaj constituțional, cu efecte directe asupra bugetului și credibilității României în fața partenerilor europeni.

Sursă: Biziday

Urmărește-ne și pe Google News