Barometrul de consum cultural 2023

Barometrul de consum cultural realizat de IRES a analizat publicul român din perspectiva a cinci categorii de consumatori de cultură. Vorbim despre omnivori, elitişti, sociali, reticenţi la cultură şi non-consumatorii. Categoria cea mai numeroasă este cea a „reticenţilor la cultură”.

Articol editat de Oana Nicolae, 18 noiembrie 2024, 18:23

Sondajul din acest an relevă o noutate, aceea că, aparent, cel mai numeros segment de public este cel al consumatorilor reticenţi la cultură (33%). La o distanţă semnificativă urmează segmentul non-consumatorilor (26%), apoi cel al consumatorilor elitişti (16%). Ultimele categorii sunt cele ale consumatorilor sociali (14%) şi apoi al omnivorilor (11%).

Barometrul de consum cultural include cinci categorii

Consumatorii omnivori se implică într-o măsură foarte ridicată în toate tipurile de activități ce presupun petrecerea timpului liber în spațiul public. Sunt mai mult bărbați în această categorie decât femei. Majoritatea au între 18 și 35 de ani. 43% au studii superioare și peste 6.000 de lei venituri.

Consumatorii elitiști înregistrează valori ridicate îndeosebi în ceea ce privește participarea la activități orientate spre acumularea de capital cultural, dar nu sunt complet desprinși nici de restul activităților. Sunt mai multe femei în această categorie cu vârste între 36-50 de ani. Majoritatea au post liceală absolvită și venituri între 2500 și 4000 lei.

Consumatorii sociali se implică mai degrabă în activități ce presupun ideea de a fi împreună cu comunitatea restrânsă sau locală. Ocazional se implică și în activități cu caracter cultural sau participă la festivaluri. Majoritatea bărbați, cu vârste între 18-35 de ani, care au absolvit cel mult post-liceal și au venituri între 1500-2500 lei.

Consumatorii reticenți la cultură se caracterizează prin faptul că înregistrează valori mici ale indicatorilor ce presupun participarea la activități orientate spre acumularea de capital cultural și participarea la festivaluri. Ei au un consum înclinat mai degrabă spre acumularea de capital social. Din această categorie fac parte mai mult femeile (55%) cu vârste între 36 și peste 65 de ani, care au absolvit cel mult 8 clase. Majoritatea au venituri între 1500-2500 de lei.

Non-consumatorii sunt acele persoane care înregistrează un nivel redus de participare la toate categoriile de activități. Majoritatea femei, peste 65 de ani, cu cel mult gimnaziu absolvit și un venit sub 1500 de lei.

Preferinţele de consum şi necesitatea unei politici culturale oficiale la nivel naţional

Rezultatele studiului subliniază „necesitatea elaborării unor strategii coerente de promovare a accesului la cultură pentru grupurile vulnerabile”. Cei care au realizat cercetarea recomandă preţuri accesibile la activităţi culturale în special pentru categoriile defavorizate, în special la sate şi “o politică culturală oficială la nivel naţional“.

Sondaj de opinie a fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). În perioada septembrie – octombrie 2023 chestionarele au fost aplicate pe un eșantion reprezentativ național pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ al eșantionului este de 1035 de persoane. Eroarea maximă este de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. 

Sursă: edupedu.ro