Autoritatea Electorală cumpără un soft de 1 milion de euro pentru alegerile europene

În rundele electorale din ultimii şase ani, softurile electorale s-au cumpărat prin negociere directă, fără anunţ de participare, contractele fiind câştigate, alternativ, de două firme.

Articol editat de Mirabela Afronie, 10 februarie 2014, 12:25

Numărarea electronică a voturilor pentru Parlamentul European în România va costa în acest an în jur de 1 milion de euro, cu aproximativ 30% mai mult decât în urmă cu 5 ani. Pentru scrutinul din 25 mai, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) se pregăteşte să cumpere ceea ce oficialii AEP numesc „un pachet de servicii informatice” estimat la această valoare, cu argumentul că aplicaţia software folosită în umă cu 5 ani, încă funcţională, are nevoie de „mici ajustări”.

În consecinţă, imediat după ce Guvernul va stabili, cel mai probabil în şedinţa de miercuri, data oficială a alegerilor şi bugetul total alocat acestora, Autoritatea Electorală Permanentă va începe demersurile pentru a cumpăra, cu aceiaşi bani, fie un soft nou, fie unul ajustaţ plecând de la aplicaţia folosită în 2009, a explicat Marian Muhuleţ, vicepreşedintele AEP. Acestui pachet ar urma să i se adauge încă unul similar pentru referendumul de revizuire a Constituţiei dacă USL rămâne la decizia de a-l organiza simultan cu europarlamentarele, neoficializată încă.

În rundele electorale din ultimii şase ani, softurile electorale s-au cumpărat prin negociere directă, fără anunţ de participare, contractele fiind câştigate, alternativ, de două firme.

De ce nu se poate folosit softul cumpărat în 2009 cu 1.412.632 de lei, potrivit datelor din Sistemul electonic de achiziţii publice? Vicepreşedintele AEP spune că, deşi funcţional, acesta are nevoie de „mici ajustări”. „Printre altele, a scăzut numărul de mandate de la 33 la 32 şi atunci noul program trebuie să ne spună la final cine sunt cei 32 de candidaţi care intră în Parlamentul European. În plus, noi nu ne putem asuma cum funcţionează acest program şi nici instalarea lui. Sunt 42 de birouri judeţene, este Biroul Electoral Central, alte şase birouri electorale de sector. Mai este vorba şi de stadiul de prelucrare a informaţiilor. Firma trebuie să îşi asume şi partea de instalare în toate locaţiile şi buna funcţionare. Şi atunci punem la dispoziţie în achiziţia pe care vrem să o facem programul din 2009, cu coduri, cu tot şi spunem «ori îl luaţi şi lucraţi cu el dacă aveţi cum, ori faceţi unul nou». În aceiaşi bani”, explică Muhuleţ.