Abuzul în serviciu a scăpat aproape nevătămat. Cum interpretează experţii decizia CCR

Curtea Constituţională a decis, în unanimitate, că definiţia abuzului în serviciu este constituţională, dar cu o condiţie: „executarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu” din definiţia din Codul Penal să fi fost comisă prin încălcarea legii. Hotărârea a fost adoptată cu unanimitate de voturi

Articol editat de Mirabela Afronie, 16 iunie 2016, 09:23

Curtea Constituţională a României a admis miercuri parţial sesizările privind neconstituţionalitatea prevederilor privind abuzul în serviciu, judecătorii recomandând ca sintagma ”în mod defectuos” să fie înlocuită cu ”prin încălcarea legii”. Concret, magistraţii au decis în unanimitate, că definiţia abuzului în serviciu este constituţională în măsura în care „executarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu” din definiţia din Codul Penal înseamnă prin încălcarea legii, această decizie urmând să se aplice pe viitor, pentru dosarele care vor fi deschise şi nu pentru cele aflate deja în curs de soluţionare. Decizia de miercuri a Curţii Constituţionale a României (CCR) dă speranţe celor care sunt cercetaţi sau judecaţi deja pentru fapte de corupţie. Câte dosare vor fi afecte de înlocuirea sintagmei „în mod defectuos” cu sintagma „prin încălcarea legii” rămâne însă o dilemă până când judecătorii constituţionali îşi vor motiva decizia.

Ce spun experţii

Imediat după pronunţarea deciziei, judecătorul CCR Petre Lăzăroiu a explicat că decizia nu influenţează în niciun fel dosarele aflate în curs. Însă specialiştii în drept susţin că de sentinţa dată miercuri se vor putea folosi şi inculpaţii din dosarele aflate pe rol, în baza principiului aplicării legii mai favorabile. „Dosarele aflate acum pe rol nu sunt afectate în niciun fel. Judecătorul trebuie să constate infracţiunea. Această sintagmă dădea posibilitatea interpretării“, a declarat Petre Lăzăroiu. Însă avocatul Daniel Fenechiu susţine contrariul. „Deşi nu se aplică în trecut, modificarea, pentru că este lege penală mai favorabilă, va opera în toate dosarele aflate în cercetare sau pe rolul instanţelor. Este un principiu de drept vechi de când lumea, prevăzut şi în Constituţie. E o chestie de nuanţă. Nu decizia Curţii retractivează, ci reglementarea unui nou conţinut al infracţiunii de abuz în serviciu. Deci, legea modificată în baza deciziei CCR retroactivează“, susţine Fenechiu. Acesta a explicat şi cum vor putea scăpa de rigorile legii unii dintre inculpaţii pentru corupţie. „Este un pumn dat în cap Parchetului, pentru că procurorii deseori apreciau asupra oportunităţii. Prin această decizie, Parchetul este ţinut să nu mai aprecieze asupra oportunităţii, ci doar asupra legalităţii. De exemplu, dacă procurorii constatau că un primar, în loc să asfalteze drumurile care erau pline de găuri, a pus panseluţe, îl trăgeau la răspundere pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu. De acum încolo, aceste cazuri nu vor mai putea fi anchetate. Dacă un primar are hotărâre de consiliu, poate să pună doar panseluţe. Acum abuzul în serviciu va fi strict pe legalitate, nu va mai avea nicio legătură cu oportunitatea”, a spus specialistul.

Danileţ: Abuzul în serviciu e şi mai clar

Alţi experţi afirmă că decizia CCR privind abuzul în serviciu nu va afecta semnificativ dosarele DNA pentru că „teza încălcării vădite a legii este păstrată ca urmare a deciziei CCR“. De exemplu, expertul în anticorupţie Laura Ştefan arată că nu se pune problema dispariţiei cu totul a infracţiunii de abuz în serviciu din legislaţia românească. „Nu cred că e nicio tragedie, să lămurim ce se înţelege printr-un concept sau altul atunci când vorbim de legea penală şi cred că, de altfel, dosarele penale mari pe care le-am văzut de abuz în serviciu priveau în general încălcări majore ale legislaţiei. Presupun doar că afluenţa crescută de cazuri din ultima perioadă a generat o variaţie semnificativă în jurisprudenţă. A adus în faţa instanţelor de judecată situaţii diverse care nu era neapărat tratate ca abuz în serviciu până acum”, a spus Laura Ştefan. La rândul lui, într-o postare pe Facebook, judecătorul CSM Cristi Danileţ arată despre decizia CCR: „Sincer, abuzul în serviciu e şi mai clar (a se citi «mai dur») ca până acum. În concluzie: dosarele actuale merg mai departe”, subliniază Danileţ.

Este o decizie de interpretare. Acest lucru înseamnă că Parlamentul nu este obligat să modifice articolele respective, ci este o interpretare pentru judecători şi procurori, a declarat un membru CCR. O reacţie pe această temă a avut şi deputatul Elena Udrea care a precizat că CCR „s-a pronunţat conform competenţelor pe care le are şi raportat la aspectele care i-au fost învederate”. „Parlamentul nu poate să aştepte să fie scoase castanele din foc, aruncate chiar de către parlamentari!!!, cu mâna Curţii Constituţionale”, se arată în mesajul postat de Udrea pe pagina de Facebook.

Când se vor aplica noile prevederi

Până însă legea penală va fi pusă în acord cu textul constituţional, va mai dura ceva timp, perioadă în care cei vizaţi de anchete vor face tot posibilul să tergiverseze dosarele, arată specialiştii. „Deşi decizia Curţii Constituţionale menţine abuzul în serviciu, îl masacrează într-o manieră de care nu ne vom da seama decât după ce va fi motivată hotărârea. Potrivit legii, hotărârea Curţii devine aplicabilă din momentul publicării în Monitorul Oficial. Cam în 30 sau 35 de zile se va da motivarea. Din momentul respectiv, Parlamentul are la dispoziţie 45 de zile ca să pună legea în acord cu textul constituţional. Dacă Parlamentul va modifica legea, infracţiunea va fi definită pe viitor strict în noua paradigmă, după cum rezultă din decizia CCR. În instrucţiuni, CCR va spune cum se aplică. Există şi posibilitatea ca Parlamentul să nu se supună deciziei CCR, aşa cum a făcut-o de mai multe ori, şi să nu modifice legea. În acest caz, legea este suspendată şi fiecare judecător face cam ce vrea, adică interpretează considerentele Curţii cum crede de cuviinţă. Decizia e parşivă. Până ce vor trece cele 45 de zile din momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial vor fi trageri de timp în instanţă, va fi o luptă pentru cei vizaţi de anchete să reziste“, a declarat Daniel Fenechiu.

Decizia noastră se aplică pentru viitor, de la data publicării. Abuzul în serviciu rămâne, dar rămâne definit cu această menţiune, „prin încălcarea legii”, a declarat Valer Dorneanu, ăreşedintele interimar al Curţii Constituţionale

Seizarea Alinei Bica

Curtea Constituţională a judecat excepţiile de neconstituţionalitate pe 24 mai, însă a amânat luarea unei decizii până miercuri. Una dintre aceste excepţii a fost invocată de fosta şefă a DIICOT Alina Bica, judecată în mai multe dosare pentru corupţie. Potrivit sesizărilor, noţiunea de „abuz în serviciu” este neclar definită în Codul penal, astfel încât este dificil de judecat care sunt elementele constitutive ale infracţiunii. Potrivit articolului 297 din Codul penal, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică“. Înainte de primul termen al acestui dosar la Curtea Constituţională, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a avertizat că o decizie de neconstituţionalitate dată de judecători ar duce la închiderea a peste 800 de dosare aflate în ancheta procurorilor anticorupţie privind achiziţii publice ilegale cu fraude de milioane de euro.

Sursa: adevarul.ro