Pictura Catedralei Naţionale va fi sfinţită duminică. La ceremonie sunt aşteptaţi peste 100.000 de oameni

Pictura Catedralei Naţionale – Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfinţită duminică, 26 octombrie 2025, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjuraţi de un sobor impresionant format din 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi.

Articol editat de Valentina Adam, 26 octombrie 2025, 06:11

La eveniment vor participa preşedintele Nicuşor Dan, preşedintele Senatului Mircea Abrudean, premierul Ilie Bolojan, reprezentanţi ai Guvernului României, oficialități, diplomați și invitați din străinătate.

Sfințirea picturii marchează Centenarul Patriarhiei Române și 140 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, un moment cu puternică încărcătură istorică și simbolică pentru întreaga națiune.

„Iubim Biserica fiică a României şi aşteptăm cu nerăbdare să participăm la sărbătorile dedicate centenarului ridicării la demnitatea patriarhală”, declara anterior Sanctitatea Sa Bartolomeu I.

Programul liturgic al sfințirii picturii Catedralei Naționale

07:30 – 10:00 – Slujba Sfintei Liturghii, oficiată de trei ierarhi din Capitală și un sobor extins de preoți și diaconi
10:15 – Sosirea Patriarhului Daniel și a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu
10:30 – 12:30 – Slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale și citirea Actului de sfințire

În interiorul Catedralei vor avea acces 2.500 de invitaţi oficiali, iar pe esplanadă – 8.000 de pelerini organizați din eparhiile din țară. Slujba va fi transmisă pe ecrane montate în exteriorul ansamblului, astfel încât peste 100.000 de credincioși să poată participa la acest moment istoric.

După ora 20:00, și credincioșii aflați în afara gardului Catedralei vor putea intra pentru închinarea în Sfântul Altar.

Accesul va fi permis zi și noapte, în perioada 27–31 octombrie 2025.

O catedrală a identității naționale

Ideea construirii unei catedrale reprezentative pentru poporul român datează din 1877–1878, după Războiul de Independență, fiind susținută de mari personalități precum Mihai Eminescu și Ioan Slavici.

Proiectul a fost relansat în perioada Patriarhului Teoctist, în 1999, iar amplasamentul actual – Dealul Arsenalului, în apropierea Palatului Parlamentului – a fost stabilit în 2005.

Catedrala Mântuirii Neamului a fost declarată proiect de interes național prin Legea 376/2007, cu finanțare comună de la Patriarhia Română, Guvernul României și autoritățile locale.

Lucrările de construcție au început în 2010, iar sfințirea altarului a avut loc pe 25 noiembrie 2018, în Anul Centenar al Marii Uniri. În piciorul Sfintei Mese se află lista cu 350.000 de eroi români și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel.

Catedrala Națională – cifre impresionante și simboluri sacre

• Înălțime totală: 120 metri
• Clopote: 6, turnate la Innsbruck, totalizând 33 tone
• Turla Pantocratorului: 120 metri; crucea principală – 7 metri, 7 tone
• Suprafață mozaicuri: 25.000 m²
• Icoana Maicii Domnului Platytera: 16 metri – cea mai mare din România
• Icoana Pantocrator: 12 metri diametru, realizată de Alina Codrescu
• Vitralii: coordonate de artistul Lucian Butucariu
• Forma terenului: potir – simbol al Sfintei Euharistii
• Intrare prin 27 de uși de bronz, câte 800 kg fiecare

Mozaicuri, vitralii și arhitectură neoromânească

Mozaicurile, realizate între 2019–2025, redau scene din Vechiul și Noul Testament, viața Mântuitorului Iisus Hristos, a Maicii Domnului, a Sfântului Apostol Andrei – ocrotitorul României, precum și chipurile sfinților români.

Materialele provin din Veneția și Carrara, de la renumitul furnizor italian Orsoni.

Arhitectura îmbină tradiția bizantină cu elemente brâncovenești și transilvănene, într-un stil neoromânesc monumental, adaptat spiritualității moderne.

Hramul și semnificația spirituală

Catedrala Națională are hramul principal Înălțarea Domnului, zi dedicată eroilor români din toate timpurile, și al doilea hram – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Prin monumentalitate, simbolism și arhitectură, Catedrala Națională devine un reper al credinței, unității și demnității naționale.

Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea Independenţei de stat, în urma războiului din 1877 – 1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, informează site-ul basilica.ro.

Primii intelectuali care au susţinut ideea construirii în Bucureşti a ‘Catedralei Mântuirii Neamului’, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru independenţa naţiunii, au fost Mihai Eminescu şi Ioan Slavici.

După proclamarea României ca regat, Regele Carol I a înaintat Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată pe 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750, promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.

Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii catedralei, lucrările au fost tergiversate, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii) care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.

Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce, în 5 februarie 1999, ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care îl sfinţise anterior şi Patriarhul Miron Cristea.

Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, în amintirea celor cinci biserici ‘răstignite’, dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translatate de regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Proiectul a fost asumat şi de stat prin Legea 376/2007 care prevedea: ‘Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale’.

Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale pe terenul din Calea 13 Septembrie a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârşitul anului 2010 începând lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului.

Sfinţirea altarului Catedralei Naţionale a avut loc în 25 noiembrie 2018, Anul Centenar al Marii Uniri. În piciorul Sfintei Mese este aşezată lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuţi şi fragmente din moaştele Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi ale Mucenicilor de la Niculiţel.

În perioada 25 noiembrie – 2 decembrie 2018 s-au închinat în altar aproximativ 150.000 de persoane.

Papa Francisc a vizitat Catedrala Naţională pe 31 mai 2019.

Agerpres