Zelenski spune că va fi nevoie de alegeri sau de un referendum în problema cedării teritoriilor din est: Să decidă ucrainenii!

Preşedintele Volodimir Zelenski a spus joi că orice compromis între Ucraina şi Rusia în privinţa controlului regiunilor estice trebuie să fie „echitabil” şi validat fie prin noi alegeri, fie printr-un referendum în Ucraina, relatează BFMTV şi Le Figaro, conform News.ro.

Articol editat de Valentina Adam, 12 decembrie 2025, 06:53

„Cred că poporul ucrainean va răspunde la această întrebare (cu privire la cedarea teritoriilor – n.r.). Fie că este vorba de alegeri sau de un referendum, trebuie să existe o poziţie exprimată de poporul ucrainean”, a declarat Volodimir Zelenski.

Controlul asupra regiunii Doneţk, epicentrul luptelor, şi statutul centralei nucleare de la Zaporojie sunt cele două puncte principale care rămân „nerezolvate” în negocierile pentru încetarea războiului cu Rusia, a precizat el „Sunt cele două subiecte pe care continuăm să le discutăm” cu Washingtonul, a spus liderul de la Kiev.

Preşedintele ucrainean a confirmat că Statele Unite doresc să încheie un acord „cât mai repede” posibil. Potrivit acestuia, în cadrul negocierilor, Statele Unite au propus retragerea armatei ucrainene din teritoriile pe care le controlează încă în regiunea estică a Doneţk. „Ei (americanii) vor ca forţele ucrainene să se retragă din teritoriul regiunii Doneţk, iar compromisul presupune ca forţele ruse să nu pătrundă în această parte” a regiunii aflate în prezent sub controlul Kievului, a explicat Zelenski jurnaliştilor.

Potrivit lui Zelenski, Washingtonul propune, de asemenea, crearea unei „zone economice libere” sau a unei „zone demilitarizate” în partea regiunii Doneţk din care ar trebui să se retragă forţele ucrainene. „Cine ar guverna acest teritoriu, pe care ei (americanii) îl numesc deja „zonă economică liberă” sau „zonă demilitarizată”, nu ştiu”, a mărturisit Volodimir Zelenski.

Potrivit preşedintelui ucrainean, Washingtonul propune în schimb retragerea trupelor ruse prezente în regiunile ucrainene Sumî, Harkov şi Dnipropetrovsk, dar menţinerea lor în regiunile Herson şi Zaporojie, din sud, două regiuni a căror anexare este revendicată oficial de Moscova, dar unde nu are control deplin.

DISCUŢII „CONSTRUCTIVE” CU AMERICANII PE TEMA GARANŢIILOR DE SECURITATE

Zelenski a anunţat joi că a avut o „discuţie constructivă” cu oficiali de rang înalt ai administraţiei Donald Trump despre garanţiile de securitate pe care Ucraina le solicită aliaţilor săi occidentali în faţa Moscovei. „Am avut o discuţie constructivă şi aprofundată cu echipa americană cu privire la (…) garanţiile de securitate”, a afirmat Volodimir Zelenski într-o postare pe X. Potrivit acestuia, secretarul de stat Marco Rubio, şeful Pentagonului Pete Hegseth, emisarul special Steve Witkoff şi ginerele preşedintelui american, Jared Kushner, au fost prezenţi în cadrul acestei convorbiri telefonice.

ANEXE SECRETE CARE ÎNGRIJOREAZĂ EUROPENII

A trecut aproape o lună de când Donald Trump a prezentat planul său de pace, nerăbdător să pună capăt conflictului care opune Ucraina Rusiei de aproape patru ani. Cu toate acestea, acest document conţine anexe care ar putea perturba harta economică a Vechiului Continent şi arată că americanii încearcă să profite de această perioadă. Wall Street Journal a avut acces la aceste anexe „nepublice”, al căror conţinut îi plasează pe liderii europeni în postura de mari perdanţi.

Această serie de documente, care a fost înmânată liderilor europeni, prezintă proiecte ce ar permite companiilor financiare şi altor societăţi americane „să acceseze aproximativ 200 de miliarde de dolari din activele ruseşti îngheţate pentru a finanţa proiecte în Ucraina, în special construirea unui imens centru de date alimentat de o centrală nucleară ocupată în prezent de trupele ruse” (adică centrala de la Zaporojie – n.r).

O anexă foarte importantă prezintă, de asemenea, „viziunea pe scară largă a Statelor Unite pentru a scoate economia rusă din izolare”. Pentru a face acest lucru, se prevede ca întreprinderile americane să investească în sectoare strategice ruseşti, de la extracţia de pământuri rare până la forarea petrolului în Arctica. Dar, mai ales, Statele Unite ar participa la restabilirea fluxurilor energetice ruseşti către Europa de Vest şi către restul lumii.

Deoarece nu face – încă – victime şi guvernele nu vorbesc întotdeauna despre el, războiul hibrid şi informaţional dus de Rusia în Europa rămâne invizibil pentru o mare parte a opiniei publice occidentale. Însă, în anumite cercuri de putere din Rusia, acesta nu este decât preludiul unui conflict mai amplu împotriva ţărilor de pe Vechiul Continent. Acesta este sensul ameninţărilor proferate de consilierul politic al Kremlinului, Serghei Karaganov, într-un interviu acordat săptămâna trecută televiziunii publice Pervîi Kanal.

Ritmul provocărilor împotriva Europei s-a accelerat de la invadarea Ucrainei. Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), care le-a monitorizat, afirma în martie că numărul atacurilor, comise foarte adesea de agenţia de informaţii militare GRU, s-a triplat între 2023 şi 2024, după ce fusese de patru ori mai mare între 2022 şi 2023. Citand surse de informaţii europene, Financial Times afirmă că au fost dejucate numeroase comploturi care vizau deraierea trenurilor aglomerate, otrăvirea rezervelor de apă şi golirea unui baraj.

Foto: president.gov.ua