Prof. dr. Șerban Negru, OncoHelp Timişoara: Șase tipuri de cancer ar putea beneficia de teste genetice gratuite prin CNAS din 2027
Pacienții diagnosticați cu șase noi categorii de afecțiuni oncologice ar putea beneficia, începând din 2027, de testări genetice și moleculare decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Măsura este prevăzută într-un proiect de ordin aflat în transparență decizională, anunțat de Ministerul Sănătății și CNAS, și urmărește facilitarea accesului pacienților la tratamente personalizate, în funcție de caracteristicile genetice și moleculare ale tumorilor. Extinderea investigațiilor reprezintă un pas important în dezvoltarea medicinei oncologice personalizate. Prin identificarea anumitor mutații genetice sau a unor proteine exprimate de celulele tumorale, medicii pot stabili dacă un pacient este eligibil pentru anumite terapii țintite sau forme de imunoterapie.
Articol editat de Daiana Rosca, 21 noiembrie 2026, 13:02
Printre afecțiunile pentru care se propune extinderea testării se numără cancerul tiroidian medular, colangiocarcinomul, tumorile stromale gastrointestinale (GIST), melanomul malign, cancerul de prostată și cancerul scuamos al capului și gâtului.
Șase categorii de cancer pentru care ar putea fi decontate testările genetice
Noile investigații sunt destinate pacienților care au deja un diagnostic oncologic și pentru care identificarea unor modificări genetice sau moleculare poate influența alegerea tratamentului. Iată care sunt cele șase categorii de afecțiuni vizate de propunere:
1. Cancerul tiroidian medular: testări RET și NTRK
Cancerul tiroidian medular este o formă rară de cancer care se dezvoltă la nivelul anumitor celule ale glandei tiroide. Pentru această afecțiune, testările genetice RET și NTRK 1, 2 și 3 pot identifica modificări moleculare relevante pentru alegerea tratamentului. În anumite situații, identificarea acestor modificări permite utilizarea unor medicamente care acționează direct asupra mecanismelor implicate în dezvoltarea și multiplicarea celulelor tumorale.
Astfel, rezultatele analizelor pot contribui la selectarea unor terapii țintite, în funcție de profilul molecular al cancerului.
2. Colangiocarcinomul: testări FGFR2 și IDH1
Colangiocarcinomul este cancerul căilor biliare, structurile care transportă bila de la ficat către intestin. Este o afecțiune oncologică pentru care identificarea anumitor modificări genetice poate avea un rol important în stabilirea tratamentului, în special în formele avansate ale bolii. Testările FGFR2 și IDH1 pot evidenția modificări pentru care există terapii țintite, oferind medicilor informații suplimentare în alegerea tratamentului potrivit.
3. Tumorile stromale gastrointestinale (GIST): testări PDGFRA și NTRK
Tumorile stromale gastrointestinale, cunoscute sub denumirea GIST, sunt tumori rare care se dezvoltă în peretele tubului digestiv, cel mai frecvent la nivelul stomacului sau intestinului subțire. Analizele PDGFRA și NTRK 1, 2 și 3 pot identifica modificări genetice importante pentru stabilirea conduitei terapeutice.
Aceste informații îi ajută pe specialiști să evalueze posibilitatea administrării unor tratamente medicamentoase adaptate caracteristicilor moleculare ale tumorii.
4. Melanomul malign: testarea BRAF V600 și evaluarea PD-L1
Melanomul malign este una dintre cele mai agresive forme de cancer de piele, iar identificarea caracteristicilor moleculare ale tumorii poate influența semnificativ alegerea tratamentului. În cazul acestei afecțiuni, proiectul vizează testarea mutației BRAF V600 și evaluarea expresiei proteinei PD-L1. Identificarea mutației BRAF V600 poate permite selectarea unor terapii țintite, care acționează asupra mecanismelor moleculare implicate în dezvoltarea cancerului.
În același timp, evaluarea PD-L1 oferă informații suplimentare care pot contribui la deciziile terapeutice, inclusiv în ceea ce privește imunoterapia.
5. Cancerul de prostată: testări genetice BRCA1 și BRCA2
Cancerul de prostată este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oncologice în rândul bărbaților. Pentru această categorie de pacienți, testările BRCA1 și BRCA2 pot identifica modificări ale genelor implicate în repararea ADN-ului. În anumite forme avansate ale bolii, identificarea acestor modificări genetice poate permite administrarea unor tratamente specifice, inclusiv a unor terapii care exploatează vulnerabilitățile celulelor tumorale.
Un aspect important este că unele dintre aceste mutații pot avea caracter ereditar. Din acest motiv, în anumite situații, rezultatele testării pot determina recomandarea consilierii genetice și evaluarea riscului familial.
6. Cancerul scuamos al capului și gâtului: evaluarea PD-L1
Cancerul scuamos al capului și gâtului include tumori care pot apărea la nivelul cavității bucale, faringelui sau laringelui. În cazul acestor afecțiuni, evaluarea expresiei proteinei PD-L1 poate ajuta la identificarea pacienților care ar putea beneficia de anumite forme de imunoterapie. Imunoterapia este o abordare terapeutică prin care sistemul imunitar este stimulat să recunoască și să combată celulele canceroase.
Prin urmare, rezultatul testării poate avea un rol important în selectarea pacienților pentru anumite scheme de tratament.
Testările genetice nu sunt investigații de screening pentru depistarea cancerului
Un aspect esențial subliniat de specialiști este diferența dintre testările genetice și moleculare utilizate pentru alegerea tratamentului și investigațiile de screening destinate depistării precoce a cancerului. Noile testări nu sunt destinate populației sănătoase și nu au rolul de a identifica persoane care ar putea dezvolta cancer în viitor.
Ele sunt recomandate pacienților care au deja un diagnostic oncologic și urmăresc identificarea unor particularități ale tumorii, informații care pot orienta medicul către cea mai potrivită opțiune terapeutică. Profesorul doctor Șerban Negru, președintele Asociației OncoHelp, Centrul de Oncologie OncoHelp, explică importanța acestor investigații în medicina oncologică modernă.
„Testările genetice și moleculare nu trebuie confundate cu investigațiile de screening pentru depistarea precoce a cancerului. Testările genetice sunt recomandate pacienților care au deja un diagnostic oncologic și au rolul de a furniza informații suplimentare necesare stabilirii tratamentului”, a explicat prof. dr. Șerban Negru.
De ce este importantă medicina oncologică personalizată?
Potrivit specialistului, două tumori care au aceeași localizare și același diagnostic histopatologic pot avea caracteristici moleculare diferite. Din acest motiv, răspunsul la tratament poate varia de la un pacient la altul. „Trebuie să înțelegem că nu există două tumori absolut identice, chiar dacă vorbim despre același tip de cancer. Aceste testări ne ajută să stabilim dacă un pacient poate beneficia de o anumită terapie”, a subliniat medicul.
Medicina oncologică personalizată presupune depășirea abordării în care tratamentul este ales exclusiv în funcție de organul afectat și de stadiul bolii. În prezent, profilul molecular al tumorii poate reprezenta un criteriu important în stabilirea strategiei terapeutice. Identificarea anumitor mutații sau proteine permite medicilor să selecteze pacienții care au șanse să beneficieze de anumite medicamente. Profesorul Șerban Negru atrage însă atenția că rezultatele testărilor nu reprezintă singurul criteriu de alegere a tratamentului.
„Practic, nu mai alegem tratamentul doar în funcție de localizarea cancerului și de stadiul bolii, ci și de particularitățile tumorii. Terapia depinde de mai mulți factori, inclusiv de stadiul bolii, tratamentele administrate anterior și starea generală a pacientului”, a precizat președintele Asociației OncoHelp.
Ce înseamnă extinderea decontării prin CNAS pentru pacienții oncologici?
Accesul la testări genetice și moleculare poate reprezenta o componentă esențială a tratamentului oncologic modern. Aceste investigații pot furniza informații care nu sunt obținute prin examinările imagistice sau analizele uzuale și pot contribui la evitarea unor tratamente care nu sunt potrivite profilului molecular al tumorii. Decontarea prin CNAS ar putea reduce povara financiară pentru pacienți și ar putea facilita accesul la medicina personalizată.
Pentru persoanele diagnosticate cu forme de cancer pentru care există terapii țintite, identificarea unei anumite mutații poate face diferența în stabilirea opțiunilor terapeutice disponibile. Totuși, prezența unei mutații sau a unei anumite proteine nu garantează automat eligibilitatea pentru un tratament. Decizia medicală depinde de mai mulți factori, iar rezultatele trebuie interpretate de medicul oncolog în contextul particular al fiecărui pacient.
Când ar putea intra în vigoare noile testări genetice decontate?
Extinderea listei investigațiilor oncologice propuse pentru decontare este inclusă într-un proiect de ordin anunțat de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Potrivit informațiilor prezentate, noile prevederi ar putea deveni aplicabile începând din 2027, după parcurgerea etapelor administrative și aprobarea cadrului normativ.
Prin această măsură, autoritățile urmăresc să extindă accesul pacienților oncologici la investigații moderne, care permit adaptarea tratamentului la particularitățile biologice ale fiecărei tumori. Pentru pacienți, miza este una importantă: acces mai bun la diagnostic molecular, identificarea unor opțiuni terapeutice personalizate și șanse mai mari de a beneficia de tratamentul potrivit.
Extinderea testărilor genetice decontate ar putea reprezenta astfel un pas important în modernizarea serviciilor oncologice din România și în apropierea sistemului medical de standardele medicinei personalizate.
Urmărește-ne și pe Google News
Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la redactie@radioresita.ro