UE interzice distrugerea hainelor și încălțămintei nevândute. Noile reguli se aplică și în România din 19 iulie
Uniunea Europeană interzice, începând de duminică, 19 iulie 2026, distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, a accesoriilor vestimentare și a încălțămintei nevândute. Măsura se aplică inițial întreprinderilor mari și urmărește reducerea deșeurilor și a impactului industriei textile asupra mediului.
Articol editat de Valentina Adam, 19 iulie 2026, 09:50
Noile obligații sunt prevăzute de Regulamentul (UE) 2024/1781 privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile – ESPR. Normele se aplică direct și companiilor care activează pe piața din România.
Începând din 19 iulie 2026, marile întreprinderi din sectorul textil, al confecțiilor și al încălțămintei nu mai pot distruge produsele de consum nevândute. Pentru întreprinderile mijlocii, interdicția se va aplica din 19 iulie 2030, în timp ce microîntreprinderile și întreprinderile mici sunt exceptate.
În ce situații mai poate fi permisă distrugerea produselor
Companiile vor putea distruge articolele nevândute numai în cazurile justificate de derogările stabilite la nivel european.
Distrugerea poate fi permisă, de exemplu, dacă produsele reprezintă un pericol pentru sănătate, igienă sau siguranță, dacă sunt deteriorate și nu mai pot fi reparate ori valorificate sau dacă nu respectă legislația europeană ori națională.
Pentru fiecare derogare invocată, operatorii economici trebuie să păstreze timp de cinci ani documentele care justifică distrugerea. Acestea pot include:
- rapoarte de inspecție;
- teste tehnice;
- evaluări de calitate;
- dovezi privind ofertele de donație;
- documente referitoare la drepturile de proprietate intelectuală.
Firmele trebuie să comunice și operatorilor de tratare a deșeurilor motivul pentru care produsele sunt distruse. Măsura ar trebui să permită o sortare mai eficientă și o valorificare mai bună a materialelor.
În sensul regulamentului european, inclusiv trimiterea produselor direct la reciclare este considerată o formă de distrugere. Excepție face predarea exclusiv în vederea pregătirii pentru reutilizare, inclusiv prin recondiționare sau refabricare. EUR-Lex
Companiile trebuie să declare produsele nevândute pe care le elimină
Firmele vizate au obligația de a publica informații despre numărul și greutatea produselor de consum nevândute pe care le elimină, tipul sau categoria acestora, motivele eliminării și modul în care sunt tratate ulterior ca deșeuri.
De asemenea, companiile trebuie să prezinte măsurile luate sau planificate pentru prevenirea distrugerii produselor nevândute.
Din februarie 2027, raportarea volumelor de bunuri eliminate și a motivelor distrugerii se va face într-un format standardizat la nivelul Uniunii Europene.
Comisia Europeană încurajează producătorii și comercianții să-și gestioneze mai eficient stocurile, să proceseze mai bine retururile și să aleagă soluții alternative precum revânzarea, recondiționarea, donația, refabricarea sau reutilizarea.
Milioane de articole textile sunt distruse fără să fi fost purtate
Noile reguli urmăresc reducerea cantității de deșeuri generate anual de industria modei, în special în contextul extinderii fenomenului „ultra fast-fashion”.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, între 4% și 9% dintre articolele textile nevândute în Europa sunt distruse înainte de a fi purtate.
Această risipă generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de dioxid de carbon, un volum aproape egal cu emisiile nete totale înregistrate de Suedia în 2021.
În Germania, aproape 20 de milioane de articole returnate sunt aruncate în fiecare an. În Franța, eliminarea produselor nealimentare noi care nu au fost vândute este deja interzisă, acestea trebuind să fie reutilizate sau donate.
Ce înseamnă noile reguli pentru companiile din România
Pentru sectorul românesc de textile, modă și retail, noile cerințe pot presupune costuri și obligații administrative suplimentare. În același timp, schimbarea poate determina firmele să își optimizeze stocurile, să reducă numărul retururilor și să dezvolte parteneriate cu organizațiile din economia socială.
Companiile sunt încurajate să investească în:
- controlul calității produselor;
- gestionarea și reducerea stocurilor excedentare;
- revânzarea articolelor returnate;
- repararea și recondiționarea produselor;
- donații;
- pregătirea pentru reutilizare;
- modele de afaceri bazate pe economia circulară.
Investițiile făcute din timp în astfel de soluții pot aduce avantaje atât în privința respectării legislației, cât și în ceea ce privește reputația companiilor și accesul la consumatorii tot mai atenți la criteriile de mediu, sociale și de guvernanță.
Interdicția ar putea fi extinsă și la alte produse
În prezent, lista europeană cuprinde articolele de îmbrăcăminte, accesoriile vestimentare și încălțămintea. Comisia Europeană poate adăuga ulterior alte categorii de produse, în funcție de impactul asupra mediului și de amploarea fenomenului distrugerii bunurilor nevândute.
Noile norme marchează trecerea de la modelul bazat pe producție excesivă și eliminare rapidă către unul în care produsele trebuie păstrate mai mult în circuitul economic, prin reutilizare, recondiționare și revânzare.
Foto pixabay.com
Urmărește-ne și pe Google News