OMS a convocat un comitet de urgență pentru analizarea situației în legătură cu virusul Zika
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) va convoca un comitet de urgență la 1 februarie pentru a stabili măsurile ce vor fi luate la nivel internațional ca urmare a răspândirii virusului Zika, considerat drept cauză responsabilă de leziuni ale creierului la bebeluși născuți în Brazilia, a anunțat joi, la Geneva, directorul OMS, Margaret Chan.
Articol editat de Mirabela Afronie, 28 ianuarie 2016, 16:58
Potrivit lui Margaret Chain, boala a trecut de la o amenințare ușoară la una de ”proporții alarmante”, iar comitetul de urgență va ajuta la determinarea unui nivel adecvat al răspunsului internațional și a priorităților de cercetare legată de această maladie, relatează Reuters.
Experții OMS vor urma să decidă dacă epidemia constituie ”o urgență de sănătate publică de nivel internațional”.
”Virusul a fost detectat anul trecut în regiunea Americilor, unde se răspândește într-o manieră explozivă”, a mai declarat șefa OMS, în timpul unei reuniuni de informare a reprezentanților statelor membre ale organizației.
În prezent, au fost notificate cazuri în 24 de state și teritorii în regiunea Americilor, iar nivelul de alertă este extrem de ridicat, a adăugat Margaret Chan, citată de EFE.
Potrivit unui expert al OMS, Marcos Espinal, virusul poate infecta 3-4 milioane de oameni pe continentele americane.
Febra Zika, boala declanșată de acest virus, se manifestă cu dureri de cap, slăbiciune, temperatură ridicată, iritații ale pielii și ochi roșii. Nu există vaccin sau tratament de vindecare împotriva virusului Zika, putând fi tratate doar simptomele maladiei, ce poate duce la complicații neurologice și malformații, îndeosebi microcefalii la fetușii femeilor însărcinate care au fost infectate.
Ca și dengue și chikungunya, Zika a luat numele unei păduri din Uganda unde virusul a fost reperat prima oară în 1947. El se transmite prin pișcătura țânțarilor Aedes aegypti și a țânțarilor tigru (Aedes albopictus). Febra zika — primul caz la om a fost semnalat în 1968, conform OMS — nu se transmite direct de la om la om, ci prin pișcătura țânțarului.
