Sezonul Premiilor Nobel 2021 începe luni, 4 octombrie, la Stockholm, cu anunţarea laureatului sau laureaţilor Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, potrivit www.nobelprizemedicine.org.
Primul Premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicină i-a fost acordat, în 1901, medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteris, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală şi a ajutat la salvarea a sute de mii de vieţi. Premiul a fost acordat ulterior pentru o serie de descoperiri realizate în domeniul imunologiei, diagnosticelor şi dezvoltării medicamentelor, omenirea continuând să lupte împotriva bolilor şi a morţii.
Până în prezent, au fost acordate 111 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Dintre cei 222 premiaţi, 12 sunt femei. Cel mai tânăr laureat al acestui premiu, Frederick G. Banting, avea 32 de ani la vremea când i s-a acordat premiul, iar cel mai în vârstă, Peyton Rous, 87 de ani.
Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină se numără: Ivan Pavlov (1904, pentru fiziologia digestiei şi crearea unei ştiinţe a reflexelor condiţionate); Robert Koch (1905, pentru investigaţiile şi descoperirile privind tuberculoza); Theodor Kocher (1909, pentru cercetări în fiziologia, patologia şi chirurgia glandei tiroide); Alexis Carrel (1912, pentru studii în sutura vasculară şi transplantarea vaselor de sânge şi a organelor); Karl Landsteiner (1930, pentru descoperirea grupelor de sânge umane); Sir Henry Hallett Dale şi Otto Loewi (1936, pentru descoperiri legate de transmisiile chimice ale impulsurilor nervoase); Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Sir Howard Walter Florey (1945, pentru descoperirea penicilinei şi a efectului curativ al acesteia în diverse boli infecţioase); Selman Abraham Waksman (1952, pentru descoperirea streptomicinei, primul antibiotic împotriva tuberculozei); Albert Claude, Christian de Duve, George E. Palade (1974, pentru descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei).
În secolul XXI, între laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină se regăsesc: Robin Warren şi Barry Marshal (2005, pentru investigaţii care au dovedit că ulcerele de stomac au o origine bacteriană şi că pot fi tratate în consecinţă cu antibiotice); Andrew Z. Fire şi Craig C. Mello (2006, pentru activitatea lor în domeniul controlării fluxului de informaţii genetice); Mario Capecchi, Olivier Smithies şi Martin Evans (2007, pentru lucrări privind celulele stem); Françoise Barré-Sinoussi şi Luc Montagnier (2008, pentru descoperirea virusului imunodeficienţei umane); Elizabeth Blackburn, Carol Greider şi Jack Szostak (2009, pentru studiul asupra enzimei telomerază); Robert G. Edwards (2010, pentru cercetările sale în domeniul fertilităţii şi al fecundării in vitro); Shinya Yamanaka şi britanicului John Gurdon (2012, pentru că au descoperit modul în care celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente); Yoshinori Ohsumi (2016, pentru descoperirile sale legate de mecanismele de autofagie).
Ultimii laureaţi pentru Fiziologie sau Medicină, din 2020, sunt cercetătorii Harvey J. Alter, Michael Houghton şi Charles M. Rice, care au fost onoraţi cu acest premiu pentru descoperirea virusului hepatitei C, conform anunţului făcut de Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, informează AGERPRES.
Sursa foto: Nobel Prize /Facebook
Se preconizează că iniţiatorii tehnicii ARN Mesager – aflată în spatele vaccinurilor împotriva COVID-19 produse de companiile Pfizer/BioNTech şi Moderna – ar putea avea şanse să obţină distincţia din acest an, însă comisia care acordă premiul pentru medicină şi oamenii de ştiinţă de aici sunt binecunoscuţi pentru faptul că, în mod frecvent, lasă zeci de ani să treacă pentru a măsura impactul pe termen lung al descoperirilor, înainte de a conferi Premiul Nobel.
