Armata ucraineană revendică noi câştiguri şi menţine presiunea asupra trupelor ruse, aflate în defensivă

Armata ucraineană a anunţat vineri că a recuperat de sub controlul trupelor ruse localitatea Iaţkivka din provincia Doneţk, în timp ce au început referendumurile de alipire la Rusia organizate de Moscova în această provincie şi în alte trei aflate parţial sub controlul său în estul şi sudul Ucrainei, relatează AFP.

Recuperarea acestei localităţi situate pe malul estic al râului Oskil pare să confirme continuarea contraofensivei care a permis Kievului să elibereze mii de kilometri pătraţi din teritoriul ocupat de Rusia după lansarea invaziei pe 24 februarie, în special în regiunea nord-estică Harkov.

Potrivit unui reprezentant al Statului Major ucrainean, Oleksii Gromov, care a anunţat recucerirea localităţii Iaţkivka, trupele ucrainene şi-au restabilit şi controlul asupra poziţiilor la sud de Bahmut, un oraş cheie în provincia Doneţk vizat de mai multe săptămâni de atacurile ruseşti.

Armata ucraineană îşi menţine presiunea şi continuă să atace depozitele de muniţii şi centrele de comandă ruseşti, în timp ce trupele ruse au trecut la consolidarea defensivei de-a lungul celei mai mari părţi a liniei frontului, care în total are o lungime de circa o mie de kilometri.

După succesul contraofensivei din Harkov, armata ucraineană a făcut unele progrese şi în apropierea localităţii Bilogorivka, în provincia Lugansk, şi în apropiere de Sloviansk, în nordul provinciei Doneţk. Însă, spre deosebire de Harkov, defensiva rusească în aceste provincii este mai puternică, astfel că nu este clar cât de mult ar putea avansa acolo trupele ucrainene.

Trupele ruse au trecut de altfel în defensivă pe cea mai mare parte a liniei frontului, renunţând cel puţin deocamdată la intenţiile de a înainta, cu excepţia direcţiilor către oraşele Bahmut şi Adviivka în regiunea Doneţk.

În acest timp, în provincia sudică Herson circa 20.000 de soldaţi ruşi riscă să fie izolaţi de restul armatei lor după ce armata ucraineană a distrus podurile peste fluviul Nipru, aprovizionarea lor şi evacuarea răniţilor devenind astfel dificilă.

În faţa acestor eşecuri, preşedintele rus Vladimir Putin a decretat o mobilizare parţială a rezerviştilor. Ministerul rus al Apărării consideră că este prioritar să fie mobilizaţi lunetişti, tanchişti, artilerişti, şoferi şi mecanici militari, etc. Însă instruirea şi echiparea lor va necesita timp şi, în principiu, aceşti rezervişti ar urma să fie desfăşuraţi nu pe front, ci în ariergarda trupelor aflate în prima linie.

De partea cealaltă, Ucraina are mobilizaţi circa un milion de soldaţi, dar numai o parte dintre aceştia sunt desfăşuraţi pe front. În plus, cu tot ajutorul militar substanţial primit din Occident, armata ucraineană are nevoie de tot mai multe arme de calitate şi muniţii, în special armament greu pentru a face faţă superiorităţii artileriei ruseşti.

Anunţând miercuri mobilizarea a 300.000 de rezervişti, Putin a acuzat Occidentul că, după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova şi a aprovizionat cu armament trupele ucrainene, încearcă acum să încurajeze Ucraina să desfăşoare operaţiuni militare inclusiv pe teritoriul rus, întrucât ”scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia”.

Vom folosi cu siguranţă toate mijloacele la dispoziţia noastră pentru a proteja Rusia şi poporul nostru”, a mai declarat preşedintele rus, făcând aluzie la armele nucleare. Aceasta ”nu este o cacealma”, a insistat el.

În SUA, reprezentanţi ai CIA au declarat că deocamdată nu au fost observate indicii conform cărora Rusia s-ar pregăti pentru folosirea armelor nucleare, relatează CNN. Însă unii analişti militari atrag atenţia că Rusia ar putea recurge la folosirea unor arme nucleare tactice pe frontul din Ucraina, ca reacţie faţă de eşecurile sale militare de acolo, o tactică militară denumită uneori ”escaladare pentru dezescaladare”.

La rândul său, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat vineri, potrivit Reuters, că Moscova ”nu ameninţă pe nimeni” cu armele sale nucleare şi că o confruntare deschisă cu SUA şi NATO nu este în interesul Rusiei, el manifestându-şi însă speranţa că şi administraţia preşedintelui american Joe Biden ”este de asemenea conştientă de pericolul unei escaladări necontrolate a conflictului în Ucraina”.

Agerpres

Foto: photo.unian.info

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

De același autor

Related Articles